Eșecuri în serie ale serviciilor de informații și armatei

Cu puțin timp înainte ca luptătorii Hamas să pătrundă în Israel în zorii zilei de sâmbătă, serviciile de informații israeliene au detectat o creștere a activității în unele dintre rețelele militante din Gaza pe care le monitorizează.

Realizând că se întâmplă ceva neobișnuit, agenții au trimis o alertă soldaților israelieni care păzesc frontiera cu Gaza, potrivit a doi oficiali israelieni de rang înalt din domeniul securității. Dar armata nu a dat curs avertismentului, scrie cotidianul american, fie pentru că soldații nu l-au primit, fie pentru că nu l-au citit.

Patru oficiali israelieni din domeniul securității au declarat pentru New York Times că succesul atacului a avut la bază o serie de eșecuri ale serviciilor de informații și armatei israeliene.

Una dintre probleme a fost incapacitatea ofițerilor de informații de a monitoriza canalele de comunicare cheie folosite de atacatorii palestinieni. De asemenea, o altă problemă a fost încrederea excesivă în echipamentele de supraveghere a frontierelor, care au fost ușor de distrus de către luptătorii Hamas, ceea ce le-a permis acestora să atace bazele militare și să ucidă soldați în paturile lor.

Egiptul a avertizat despre iminența unui „eveniment”, dar israelienilor le-a scăpat

De vină, au mai spus oficialii, a fost și gruparea comandanților într-o singură bază de frontieră care a fost invadată în faza de debut a incursiunii, împiedicând comunicarea cu restul forțelor armate.

Nu în ultimul rând, o mare problemă a fost și incapacitatea oficialilor israelieni de a înțelege strategia liderilor Hamas, care au tot spus în ultima vreme, pe canale private, despre care știau că sunt monitorizate de Israel, că nu se pregăteau de luptă.

Un alt avertisment despre un posibil atac a venit dinspre Egipt. Președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților din SUA, Michael McCaul, a declarat că oficialii egipteni au avertizat Israelul cu privire la potențialul de „violență”, cu trei zile înainte de atacul surpriză al Hamas.

„Știm că Egiptul i-a avertizat pe israelieni cu trei zile înainte că un astfel de eveniment s-ar putea întâmpla”, a declarat McCaul reporterilor după o ședință de informare a serviciilor de informații, organizată după atac.

„Nu vreau să intru prea mult în detalii clasificate, dar a fost dat un avertisment”. „Cred că întrebarea este la ce nivel”, a adăugat el. „Nu suntem pe deplin siguri cum de ne-a scăpat. Nu suntem pe deplin siguri cum a ratat Israelul acest lucru”, a mai spus oficialul american.

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.