Președintele rus, Vladimir Putin, își creează o rețea de misterioase companii militare private în toată Rusia, pentru a se proteja de o eventuală nouă revoltă a grupului de mercenari Wagner, relatează Business Insider.

Planurile pentru companiile militare private, sau „întreprinderile speciale”, au fost incluse într-un nou proiect de lege care ridică vârsta de recrutare în armata rusă.

Mișcarea are ca scop contracararea sabotajului și a amenințărilor interne, potrivit unei declarații a președintelui comisiei de apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov.

Proiectul vine la câteva săptămâni după revolta grupului de mercenari Wagner , care a scos la iveală lacunele din apărarea lui Putin.

Luptătorii grupului au întâmpinat puțină rezistență când au preluat controlul orașului Rostov-pe-Don pe 23 iunie, apoi au avansat spre Moscova, înainte ca liderii rebeli să negocieze un acord cu Kremlinul și să oprească revolta. Deși Putin nu l-a pedepsit pe Evgheni Prigojin, liderul grupului, el a lansat o căutare a unor presupuși trădători în armata rusă și pare să se teamă de noi amenințări interne la adresa sa. Potrivit proiectului, milițiile lui Putin ar fi sub comanda guvernatorilor regionali, ar opera la ordinul lui Putin și ar fi înarmate de Ministerul rus al Apărării.

The Barents Observer, o publicație norvegiană, a declarat că misiunea unităților este să „protejeze granița de stat, să lupte împotriva grupărilor armate ilegale și să combată sabotajul străin și grupările de informații”, precum și să înlăture amenințările interne. Modul în care milițiile vor interacționa cu alte ramuri ale aparatului militar și de informații nu este clar încă.

Rusia are deja o gardă națională, iar Putin este protejat de mai multe straturi de securitate. Nikolai Sokov, un fost oficial de la Kremlin, a declarat pentru The Daily Beast că legea urmărește să susțină apărarea lui Putin.

„Sunt un instrument de îmbunătățire a securității, ceea ce este important, având în vedere acțiunile clandestine foarte active ale serviciilor de informații militare ucrainene, și pot, dacă este necesar, să ajute împotriva oricărei noi revolte”, a spus Sokov.

O altă funcție de bază a milițiilor va fi apărarea împotriva atacurilor interne, în urma unei serii de atacuri cu drone ucrainene asupra orașelor rusești.

#armate #mercenari #Rusia #Vladimir Putin #Wagner

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.