În cadrul discuțiilor din Comisia pentru securitate națională, deputatul Lilian Carp a solicitat clarificări privind prevederea din proiectul de modificare a Legii armelor care se referă la interzicerea utilizării armelor cu tranchilizante până în 2030. El a explicat că a înțeles că aceste arme „deja o să fie interzise” până la acel termen și a atras atenția asupra impactului potențial în domeniul gestionării faunei și al animalelor fără stăpân.

Ce se va modifica curând pentru posesorii de arme în Moldova

Carp a subliniat că, în anumite zone forestiere, animalele se înmulțesc excesiv, iar una dintre soluții o reprezintă strămutarea lor în locul împușcării. El a adăugat că metoda este necesară și în orașe, unde „există destui câini maidanezi”, pentru care prinderea și sterilizarea ar trebui realizate prin mijloace cât mai umane.

Deputatul a avertizat că, în lipsa tranchilizării, pot apărea practici periculoase sau crude, precum „capcane, otrăviri, ce vrei, numai nu o metodă mai umană”. În opinia sa, interzicerea completă a armelor folosite exclusiv în astfel de cazuri ar putea crea impedimente semnificative în gestionarea animalelor.

Secretarul de stat al MAI Victor Grosu a clarificat că, „armele cu tranchilizante și la ziua de astăzi pot fi utilizate de către persoane juridice”. Modificările propuse urmăresc ca, „începând cu anul 2030, să nu poată fi achiziționate, inclusiv deținute, arme cu tranchilizante de către persoanele fizice”. El a precizat că nu este vorba despre o interdicție totală, ci despre o reglementare care consolidează cadrul legal existent.

Grosu a mai explicat că statul propune alternative pentru persoanele fizice care dețin aceste arme, precum posibilitatea „să le vândă, să le înstrăineze și așa mai departe”, fără a bloca activitatea instituțiilor autorizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme #interzicere #tranchilizante

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.