Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Armenia şi Turcia îşi redeschid parţial frontiera, după trei decenii

24 Mart. 2023, 20:38
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
24 Mart. 2023, 20:38 // În Lume //  Ursu Ana

Armenia şi Turcia intenţionează să-şi deschidă permanent punctele de trecere a frontierei dintre ele pentru prima dată în ultimele trei decenii, au anunţat vineri oficiali armeni, transmite agenţia DPA, scrie agerpres.ro.

Punctele de trecere a frontierei vor fi iniţial deschise doar pentru diplomaţi şi pentru cetăţenii statelor terţe, demersul urmând să fie pus în practică până la începutul sezonului turistic, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan.

Deschiderea punctelor de frontieră terestre survine după ce Armenia şi Turcia au convenit reluarea traficului aerian direct între ele.

Turcia şi-a redeschis prima dată graniţa cu Armenia în februarie, după ce guvernul de la Erevan a trimis transporturi cu ajutoare umanitare şi personal umanitar în urma cutremurelor care au afectat grav teritoriul turc.

Relaţiile între cele două ţări au fost permanent tensionate. Masacrele comise împotriva armenilor de către Imperiul Otoman în urmă cu mai mult de un secol nu au permis niciodată depăşirea acestor tensiuni. Totuşi, la sfâşitul anului 2021 Armenia şi Turcia şi-au restabilit relaţiile diplomatice.

Turcia a închis unilateral graniţa cu Armenia în 1993, ca gest de sprijin pentru aliatul său Azerbaidjan, care pierduse în urma războiului de atunci cu Armenia controlul asupra enclavei cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah.

Închiderea graniţei turce a provocat Armeniei serioase probleme economice, în timp ce conflictul acestei ţări cu Azerbaidjanul rămâne nesoluţionat. Un nou război armeano-azer, purtat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.

Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a enclavei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!