Premierul armean, Nikol Paşinian, a declarat joi, 4 iulie curent, într-un mesaj adresat preşedintelui american, Joe Biden, cu ocazia Zilei Independenţei SUA, că ţara sa este pregătită să ridice relaţiile cu Statele Unite ale Americii „la nivelul unui parteneriat strategic”.

„Sunt bucuros să observ că ataşamentul faţă de extinderea cooperării noastre pe mai departe (…) se reflectă în conceptul de ridicare a dialogului strategic între Armenia şi Statele Unite la nivelul unui parteneriat strategic”, afirmă şeful guvernului armean în mesajul său.

Paşinian a subliniat că „valorile universale ale libertăţii, justiţiei şi democraţiei care au stat la baza creării Statelor Unite ale Americii şi idealurile reflectate în Declaraţia sa de Independenţă continuă să fie o sursă de inspiraţie şi de încurajare în lumea întreagă”.

„Armenia acordă importanţă rolului SUA în procesul de restabilire a păcii în regiunea noastră şi apreciază sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa, democraţia, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor Republicii Armenia”, adaugă el.

Declaraţia premierului cu privire la disponibilitatea Armeniei pentru un parteneriat strategic cu SUA intervine într-un moment în care relaţiile dintre Erevan şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel de la disoluţia Uniunii Sovietice în decembrie 1991. În februarie, Paşinian a „îngheţat” participarea ţării sale la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţa militară post-sovietică condusă de Rusia, care mai include Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

La sfârşitul lunii mai, el a afirmat că două ţări membre ale OTSC, pe care nu le-a numit, erau implicate în pregătirile Azerbaidjanului pentru războiul din 2020 din Nagorno-Karabah. Presa de la Erevan a scris atunci că ar fi vorba de Rusia şi Belarus, conform The Moscow Times. Cu trei săptămâni în urmă, premierul a declarat că Armenia va părăsi OTSC, deşi nu a precizat când va intra în vigoare această decizie. Paşinian, care acuză OTSC de inactivitate în faţa agresiunii azere, a declarat că procesul ar putea fi finalizat într-o lună sau „într-un an sau trei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Armenia #Rusia #SUA

Franța va întări forțele de poliție cu soldați și va organiza o „operațiune de securitate de amploare” în perspectiva noilor proteste anunțate sâmbătă, potrivit unor declarații făcute după ședința guvernului de la Paris, transmite antena3.ro.

„Desfășurarea de sâmbătă va fi masivă”, a promis premierul Sebastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii. Aceste anunțuri vin după masivele violențe, incendieri și jafuri care au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte mari orașe pe 17 octombrie.

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata franceză va fi mobilizată alături de poliție. De asemenea, ar urma să fie revizuite tacticile folosite de autorități, după critici conform cărora centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.

Premierul Lecornu a recunoscut existența unor deficiențe în reacția autorităților la violențele din weekend. El a menționat eșecuri la nivelul serviciilor de informații, faptul că dispozitivele polițienești au fost prea statice și controverse legate de concediile planificate ale polițiștilor.

„Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a răspuns ministrul Nunez la aceste reproșuri.

În plus, șeful guvernului francez a dat vina pe forțele de extremă-stânga pentru degenerarea protestelor în acte de criminalitate și le-a transmis participanților că au de ales „între violență și Republică”.

Violențele din Franța amplifică tensiunile înainte de alegerile de anul viitor

Tulburările au șocat Franța și lumea, atât prin amploarea lor, cât și prin incapacitatea aparentă a poliției de a le ține sub control. Haosul din stradă arată cât de mult au crescut tensiunile sociale în perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie, anul viitor.

În prezent, sondajele arată scoruri ridicare ale candidaților de extremă dreapta și de extremă stânga și sugerează o posibilă finală între Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen.

Împreună cu protestele din alte țări europene, precum Italia și Albania, mișcările din Franța au sporit temerile că nemulțumirea populară legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent.

Calm relativ după bătăi cu poliția, distrugeri și incendieri

În Franța, au fost instituite restricții de circulație punctuale în mai multe zone afectate de tulburări. În centrul Parisului, poliția a evacuat și a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopții, în timp ce un elicopter a rămas să survoleze zona. La Lille, în nordul țării – unde interdicția de circulație a vizat doar minorii – forțele de ordine au patrulat prin centrul orașului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunțat că, începând de marți seara, vor fi impuse interdicții de circulație pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revoltele din weekend.

Poliția și Parlamentul fac anchete după tulburări

Parlamentul de la Paris a anunțat că înființează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica și depista pe cei implicați în violențele stradale.

Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat un incendiu care a distrus clădirea istorică a primăriei din orașul Limoges. Conform poliției, individul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate și făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă.

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance (de centru, fondat de președintele Emmanuel Macron), a declarat pentru Reuters că anumite platforme de internet au devenit „un sistem de tip walkie-talkie pentru participanții la revolte și pentru cei care comit jafuri”.

Studenții cheamă la noi proteste, sâmbătă. Vestele Galbene se reactivează

Principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă și a promis să mențină presiunea asupra guvernului, sub pretextul deteriorării și subfinanțării sistemului de învățământ din țară.

„Continuăm”, a transmis organizația pe rețelele de socializare.

Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”, mișcarea populistă care a luat ființă în primul mandat al președintelui Macron, n.r.) au făcut apel la acțiuni de protest, pe fondul creșterii costurilor la combustibil.

Reapărută recent, mișcarea „Vestele Galbene” a rămas în mare parte inactivă în ultimii ani, după ce a fost aproape de a pune punct președinției lui Macron în deceniul trecut, generând ample proteste în reacție la creșterea taxelor pe combustibil. La vremea respectivă, blocajele rutiere inițiate de protestatari au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare, ale căror consecințe se manifestă și în prezent, notează presa internațională.