După două zile de confruntări soldate cu peste 170 de morţi din ambele părți, Armenia și Azerbaidjan au ajuns temporar la un numitor comun. În dimineața zilei de joi, 15 septembrie, cele două state au respectat încetarea focului, 15 septembrie, scrie France 24.

Luptele la granița armeano-azeră au izbucnit marţi, 13 septembrie. Potrivit Consiliului Național de Securitate din Armenia, confruntările s-au încheiat în noaptea de miercuri spre joi „graţie implicării comunităţii internaţionale”.

Rusia, mediatorul tradiţional în regiunea Caucazului, anunţase o încetare a focului marți dimineața. Cu totate acestea, înțelegerea a fost încălcată timp de două zile, cele două tabere acuzându-se reciproc de efectuarea bombardamentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, Armenia a declarat că a pierdut 105 militari şi a acuzat Azerbaidjanul că a ocupat o suprafaţă de 10 kilometri pătraţi din teritoriul său. La rândul său, Baku a anunţat joi moartea a încă 21 de soldaţi, numărul deceselor în rândul militarilor azeri ridicându-se la 71.

O delegaţie a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară condusă de Rusia, urma să ajungă joi la Erevan pentru a examina situaţia.

Regiunea Nagorno-Karabah este un teritoriu muntos din interiorul Azerbaidjanului, controlat din anii ’90 de etnicii armeni. În 2020, disputa a degenerat într-un război de şase săptămâni, în cadrul căruia trupele azere au recucerit mai multe porţiuni de teritoriu. De atunci, de-a lungul frontierei comune au fost raportate schimburi frecvente de focuri de armă.

#Armenia #Azerbaidjan #confruntari #morți #victime

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.