Doi conaționali, tată și fiu, sunt cercetați pentru faptul că au prezentat la controlul de frontieră certificate de vaccinare cu semne rezonabile de falsificare. Incidentele au fost consemnate în seara zilei de 14 octombrie curent, în punctul de trecere Sculeni.

Potrivit polițiștilor de frontieră, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au apropiat un bărbat în vârstă de 52 de ani și fiul acestuia de 25 de ani, domiciliați în raionul Rîşcani. Cei doi se întorceau din Franța și pentru a nu fi plasați în regim de autoizolare, au prezentat la controlul de frontieră certificate de vaccinare ce confirmau schema completă de imunizare anti COVID-19. Actele aveau însemnele autorității medicale din localitatea de domiciliu.

Conform analizei de risc, polițiștii de frontieră au verificat în baza de date a traversărilor și s-a constatat că în zilele imunizării cei doi bărbați nu se aflau în Republica Moldova: tatăl, la data administrării primei doze de vaccin, iar fiul în ziua rapelului.

Ulterior, pe numele celor doi conaționali s-au întocmit procese verbale de constatare a incidentelor. Se desfășoară cercetări pentru elucidarea circumstanțelor și atragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate.

#certificat COVID-19 #incalcari #Politia de frontiera

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.