Adjunctul directorului serviciului militar ucrainean de informaţii, generalul Vadim Skibiţki, a dezvăluit. într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt, că „prioritatea absolută” a serviciilor sale este asasinarea președintelui rus Vladimir Putin. Al doilea pe lista neagră a Kievului este șeful grupului militar Wagner, Evgheni Prigojin, a spus Skibiţki.

Asasinarea liderului de Kremlin este, în prezent, o prioritate absolută a spionajului militar ucrainean, a declarat Sibiţki cotidianului german.

”El este în capul listei noastre”, a dat asigurări şeful reţelei militare de spionaj.

Acesta a spus că Războiul rus din Ucraina se va încheia doar prin moartea comandantului suprem al armatei ruse, care ”coordonează” ofensiva rusă şi ”decide ceea ce se întâmplă” pe front. El a recunoscut, însă, că Putin este o ţintă dificilă, deoarece stă ”închis” mai tot timpul.

”Până la urmă, fiecare va trebui să dea socoteală pentru faptele sale. Putin îşi dă seama că ne apropiem tot mai mult de el, dar îi este totodată frică să nu fie ucis de-ai lui ”, a declarat Skibiţki.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre o consolidare a măsurilor de protecţie a lui Vladimir Putin, dă asigurări că Serviciul rus de securitate (FSB) ”îşi cunoaşte meseria şi ştie ce face”.

Peskov declară că interviul lui Sibiţki este o confirmare a faptului că Rusia a avut dreptate să lanseze ”operaţiunea militară specială” în Ucraina. în urmă cu 15 luni.

”Regimul terorist vorbeşte despre aspiraţiile sale teroriste. Operaţiunea militară specială este mai mult decât justificată, mai mult decât necesară şi trebuie să fie efectuată prin realizarea obiectivelor sale”, a declarat Peskov.

Prigojin e și el o țintă a Kievului

Însă Vladimir Putin nu este singurul vizat de Kiev. Skibiţki a anunțat că Evgheni Prigojin, şeful grupului paramilitar rus Wagner, este de asemenea o ţintă.

”Noi încercăm să-l ucidem”, recunoaşte el.

Vadim Skibiţki spune, însă, că prioritatea este asasinarea lui Putin.

”Prioritatea noastră este să-l eliminăm pe comandantul care le ordonă oamenilor săi să atace”, declară el.

În noaptea de 2 spre 3 mai, Kremlinul a fost vizat într-un atac cu dronă, prezentat de către autorităţile ruse drept o tentativă de asasinare a lui Vladimir Putin. Kievul a dezminţit în mod oficial orice responsabilitate în acest atac. Moscova a arătat cu degetul responsabilitatea Statelor Unite în acest atac cu dronă. Însă Washingtonul descurajează, de la începutul conflictului, orice atac ucraiean pe teritoriul rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #conflict #moscova #SUA

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.