În contextul zilei egalității salariale, care va fi marcată pe 22 februarie, Parlamentul va examina, în vederea votării în primă lectură, un proiect de lege privind modificarea câtorva acte normative din domeniul de salarizare, cum sunt Codul muncii, Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați ș.a.. Este concluzia la care s-a ajuns în cadrul consultărilor publice asupra proiectului de lege menționat, organizate de Comisia protecție socială, sănătate și familie, scrie IPN.MD

În Republica Moldova, în medie, salariile femeilor sunt cu 14% mai mici decât salariile bărbaților. „Acest proiect de lege, ca și concept, vine să rezolve o nedreptate, o inechitate socială în bază de gen – inechitatea salarială între bărbați și femei”, a menționat Doina Gherman, președinta Comisiei politică externă a Parlamentului, autoarea proiectului de lege.

„Cel mai grav este faptul, că în sectoarele în care salariile sunt mai mari, acolo și discrepanțele cresc semnificativ”, a specificat deputata. În sectorul IT discrepanța salarială între bărbați și femei, în medie, este de 38%. În sectorul finanțe și asigurări, discrepanța este de 44%. „Problema cea mai mare este că aceste discrepanțe cresc de la an la an”, a subliniat Doina Gherman. În anii 2018, 2019, 2020 ele sunt în creștere semnificativă. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în medie, diferența între salariile bărbaților și femeilor este de peste 14000 lei, iar asta afectează și diferența la pensii, care este de aproximativ 5000 de lei.

Reprezentantul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării (CPED), Andrei Brighidin, a menționat că până în prezent nu au fost depuse prea multe cauze la Consiliu, care să semnaleze problema în cauză. Aceasta s-a întâmplat „pentru că nu există transparență în sistemul de salarizare”.

„La nivelul UE deja există o cazuistică destul de detaliată în acest sens. Curtea de Justiție a UE a menționat în mai multe cauze că un sistem de salarizare netransparent, prin definiție este un sistem discriminatoriu”, a specificat Andrei Brighidin. În Republica Moldova însă, salariul este confidențial „și nici nu sunt făcute publice grilele relative de salarizare în cadrul unității”, a specificat reprezentantul CPED.

Reprezentantul Confederației Naționale a Patronatului, Vladislav Caminschi, a atras atenția asupra faptului că unele prevederi ale proiectului propus spre discuție le repetă pe cel care deja sunt prezente în legislația în vigoare, deci, se promovează „paralelismul”.

„Aceeași normă introdusă în câteva legi nu devine mai bună. E aceeași normă în final. E de ajuns de a o introduce într-o singură lege”, a menționat Vladislav Caminschi. Pe de altă parte, informația cu privire la salarizare are un caracter confidențial. „Obligația (din partea administrației întreprinderii, n.r.) de a nu divulga o asemenea informație unor persoane terțe, la solicitarea angajatului, trebuie să rămână”, a specificat Vladislav Caminschi.

Membrul Comisiei buget, economie, finanțe, deputatul PAS Radu Marian, a obiectat în privința formulei din proiectul de lege – „Angajatorul este obligat să asigure egalitatea de remunerare între salariați pentru muncă de valoare egală”. „Definiția este destul de largă și interpretativă”, „e o problemă la nivel de interpretare: cum interpretezi valoarea egală, natura muncii, condițiile de muncă”, a menționat Radu Marian.

În finalul discuției Doina Gherman a accentuat că discrepanța salarială între bărbați și femei nu se datorează numai faptului că bărbații lucrează în sectoare în care salariile sunt mai mari.

„Inegalitatea există și ea începe chiar din ziua angajării. E vorba și de puterea de negociere. Femeile sunt discriminate pentru că tind să ceară un salariu mai mic decât bărbații, iar angajatorii profită de aceasta”, a explicat deputata. Aceasta se întâmplă pentru că o femeie care, de exemplu, are scris în CV-ul ei că are trei copii acasă și 5-6 ani nu a fost prezentă pe piața muncii, deci, are o vechime mai mică, poate fi dezavantajată. „Angajatorii nu trebuie să profite de acest lucru”, a subliniat Doina Gherman.

#egalitate #proiect de lege #salarii

Securitatea regională, creșterea prețurilor la energie și consolidarea rezilienței Republicii Moldova au fost printre subiectele discutate de președinta Maia Sandu cu liderii europeni, la Summitul Comunității Politice Europene de la Dublin. Șefa statului a vorbit și despre următorii pași pe care trebuie să îi facă Republica Moldova pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

După reuniune, Maia Sandu a mulțumit partenerilor europeni pentru sprijinul acordat Republicii Moldova și a subliniat importanța colaborării cu aceștia în perioadele dificile.

„Cu parteneri de nădejde alături, Moldova depășește perioadele grele și își construiește, pas cu pas, viitorul în Uniunea Europeană”, a transmis președinta.

Maia Sandu a participat la summit joi, 12 noiembrie, în capitala Irlandei. Cu o zi înainte, șefa statului a avut o întrevedere cu premierul irlandez Micheál Martin, țara sa fiind gazda reuniunii și deținând în acest semestru președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Tot la Dublin a fost semnat acordul dintre Republica Moldova și Irlanda privind securitatea socială. Documentul le va permite cetățenilor care au muncit legal în ambele țări să cumuleze perioadele de activitate atunci când le este stabilit dreptul la pensie. Acordul este important și pentru comunitatea moldovenească din Irlanda, care numără aproximativ 30.000 de persoane.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă de dialog care reunește liderii din aproape 50 de state europene și reprezentanții instituțiilor Uniunii Europene. Înființată în 2022, după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, aceasta oferă un cadru pentru discuții despre securitatea și stabilitatea continentului. Summit-urile sunt organizate de două ori pe an, alternativ în state membre și nemembre ale UE.