Șoferii din Republica Moldova vor achita, începând cu 25 noiembrie 2025, taxe mai mari pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), dar și pentru Cartea Verde, dacă vor să iasă cu mașina din țară. Noile prețuri intră în vigoare după ce Banca Națională a Moldovei a aprobat un set actualizat de prime de referință și coeficienți de risc, stabilite în baza evoluțiilor din ultimii cinci ani privind accidentele, despăgubirile și costurile de reparație.

Ajustările reflectă creșterea cheltuielilor de reparație, inclusiv în Uniunea Europeană, precum și necesitatea de a adapta tarifele la riscurile reale ale fiecărui segment de șoferi și vehicule, notează BANI.MD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scumpirile le vor simți proprietarii de autoturisme cu motoare medii și mari, dar și cei care dețin vehicule electrice. Ultimii nu vor mai beneficia de condițiile preferențiale de până acum, întrucât reparațiile acestor automobile se dovedesc a fi mai costisitoare și complexe.

Schimbările îi afectează puternic și pe șoferii sub 23 de ani sau cu experiență mai mică de doi ani. Aceștia vor achita cu aproximativ 200-250 de lei mai mult pentru RCA internă, fiind considerați cu risc major. Costul unei polițe Carte Verde poate crește cu 10–15 euro pentru ei. Pe de altă parte, asigurările pentru anumite vehicule, de exemplu taxiuri sau tractoare, vor fi ușor reduse.

Tarifele pentru Carte Verde cresc în cazul autoturismelor și camioanelor mici, dar scad pentru camioanele de tonaj mare și autobuze, unde riscul este considerat mai previzibil.

Toate companiile de asigurări sunt obligate să aplice noile tarife stabilite de Banca Națională, iar primele finale nu pot coborî sub nivelul minim calculat. Reducerile sunt posibile doar prin sistemul Bonus-Malus pentru șoferii cu istoric fără accidente.

#asigurare #auto #Cartea Verde #RCA #scumpiri

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.