Marea Britanie va investi un milion 320 mii de dolari SUA pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, crearea unor legături comerciale pe termen lung între antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului și sporirea competitivității lor în vederea stimulării și promovării exporturilor.

Asistența financiară va fi valorificată până la sfârșitul anului 2023 în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), care este implementat din 2019 de PNUD, cu sprijinul financiar al Suediei.

Astfel, un memorandum de colaborare, care prevede participarea Marii Britanii la proiectul AdTrade cu asistență financiară adițională, a fost semnat astăzi la Chișinău de reprezentanții PNUD, Ambasadei Suediei și Ambasadei Marii Britanii.

„Comerțul liber, dinamic și transparent este un adevărat promotor al dezvoltării economice. Acesta creează mijloace de trai, generează locuri de muncă, asigură prosperitate. Acest proiect încurajează cooperarea între actorii sectorului privat de pe cele două maluri ale râului Nistru și oferă ajutor în sporirea comerțului cu Europa – inclusiv Marea Britanie”, a declarat Steven Mark Fisher, Ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova.

Până în prezent, peste 600 de companii de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de asistența proiectului AdTrade oferită cu sprijinul financiar al Suediei. Dintre acestea, 26 de companii exportatoare și-au îmbunătățit competitivitatea prin adoptarea inovațiilor tehnologice și sporirea capacităților pentru extinderea tranzacțiilor în străinătate.

De asemenea, cu ajutorul proiectului AdTrade au fost lansate 21 de companii micro și mici, dintre care 14 companii conduse de femei și trei companii administrate de migranți reîntorși în țară. Aceste companii au beneficiat de un program complex de sprijin, inclusiv de asistență financiară pentru achiziționarea echipamentelor de producere, mentorat și coaching pentru faza inițială a afacerii.

Pe parcursul implementării proiectului AdTrade, cu asistența financiară a Suediei, au fost create 70 de locuri de muncă, în special pentru persoanele din grupurile social-vulnerabile, iar peste 1370 de locuri de muncă au fost menținute în contextul crizei economice cauzate de pandemia COVID-19.

„În ultimii doi ani, un număr mare de companii au beneficiat de asistență în cadrul proiectului pentru a ajunge pe noi piețe externe și pentru a găsi noi parteneri. Au fost inițiate și susținute companii noi, ținând cont de participarea femeilor, tinerilor și migranților reîntorși. În baza susținerii oferite, au fost create și menținute locuri de muncă, fiind un suport valoros în contextul pandemiei. La sigur că sunt mai multe inițiative de implementat în următorii ani pentru susținerea mediului de afaceri pe ambele maluri ale râului Nistru și promovarea exporturilor în noul format al asistenței financiare oferite de Suedia și Marea Britanie sub egida proiectului PNUD AdTrade”, a conchis Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Pe parcursul a doi ani de activitate, în cadrul proiectului AdTrade, peste 500 de reprezentanți ai 130 de companii și asociații de afaceri și-au îmbunătățit capacitățile pentru a beneficia de oportunitățile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, au mai fost create trei parteneriate între asociațiile de afaceri de pe ambele maluri în vederea promovării intereselor lor, acordarea serviciilor de dezvoltare și susținere a companiilor de pe ambele maluri în vederea depășirii efectelor negative provocate de criza pandemică.

„Deschidem un capitol captivant din această colaborare tripartită. Suntem conștienți de impactul pandemiei și considerăm această criză drept o oportunitate pentru schimbări pozitive, reforme și dezvoltarea în continuare pentru a deveni mai buni și mai puternici”, a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentanta Rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Asistența financiară oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade) va contribui până la finele anului 2023 la crearea mai multor locuri de muncă, în special, pentru femei și persoane din grupuri social-vulnerabile, ceea ce va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

#imbunatatirea mediului de afaceri #legaturi comerciale #Marea Britanie

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.