Au rămas zile numărate până la desfășurarea alegerilor pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova şi a referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024. În acest context, reprezentanții Agenţiei Servicii Publice (ASP) îndeamnă cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot să verifice valabilitatea actelor de identitate pe care le dețin și să întreprindă acțiuni de a le preschimba până la data desfășurării scrutinului electoral, în cazul în care acestea nu sunt valabile.

„Pentru eliberarea actelor de identitate, solicitanții se pot adresa la orice centru multifuncțional al Agenţiei Servicii Publice, indiferent de locul înregistrării la domiciliu și/sau reşedinţa temporară, iar cei aflaţi în străinătate – la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova (MDOC). În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC”, se arată în comunicatul emis de ASP.

De asemenea, ASP precizează că în ziua de 20 octombrie 2024, centrele multifucționale vor activa conform unui program special de muncă (07:00-21.00).

Reprezentanții agenției spun că la solicitarea cetățenilor Republicii Moldova cu vârsta peste 18 ani vor fi eliberate buletine de identitate provizorii și vor fi înmânate buletinele de identitate confecționate.

„Cetățenii Republicii Moldova care au depus cererea pentru eliberarea buletinului de identitate în perioada 20 septembrie – 17 octombrie 2024, pot ridica actul de identitate până la data de 18 octombrie 2024 inclusiv și în cazul în care termenul limită al comenzii depășește această dată, indiferent de tariful achitat. Primul buletin de identitate al cetățeanului Republicii Moldova se eliberează în mod gratuit”, mai precizează reprezentanții ASP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegerei prezidentiale #ASP #buletine de identitate #moldoveni

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.