Ţestoasele sunt reptile ce aparţin ordinului Chelonieni, care trăiesc pe Terra de aproximativ 220 milioane de ani, cu mult dinaintea dinozaurilor. Au o forţă de adaptare extraordinară, dar din păcate au ajuns o specie pe cale de dispariţie, din cauza faptului că au nevoie de condiţii speciale de viaţă, care se regăsesc din ce în ce mai greu, la ora actuală, în lume.

Viaţa acestei specii de broaşte depinde foarte mult de mediul în care trăieşte, care-şi pune amprentă asupra temperaturii corporale şi a duratei de viaţă. Ţestoasele nu pot supravieţui frigului şi nici căldurii excesive, de aceea, schimbările de temperatură, frecvente la ora actuală în lume, le scurtează media de viaţă.

Mediul şi modul în care cresc duce la rata scăzută a vieţii acestor animale. Ţestoasele exotice cresc într-un mediu artificial şi atât temperatura, cât şi mâncarea, ajung să devină prea puţin potrivite pentru a conferi un trai bun ţestoaselor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu doar natura a devenit neprielnică supravieţuirii broaştelor ţestoase. Omul a intervenit în evoluţia speciei, când a început să le vâneze şi să le găsească diverse utilizări, fie ca animal de companie, fie izolate în grădini zoologice sau folosite în diverse industrii.

Ziua mondială a broaştelor ţestoase a fost iniţiată în anul 2000, de către American Tortoise Rescue (ATR). ATR este o societate non-profit înfiinţată în anul 1990 pentru a asigura protecţia tuturor speciilor de broască ţestoasă. Oferă adăpost permanent pentru broaşte ţestoase abandonate şi pierdute, precum şi cele care sunt confiscate ca urmare a aplicării legii şi necesită locuinţe temporare. American Tortoise Rescue a salvat peste 3.000 de broaşte ţestoase de apă sau de uscat, de la începuturile activităţii sale.

#broasca testoasa

Grădinițele din Chișinău se confruntă cu un deficit de personal în blocurile alimentare, iar salariile mici fac dificilă ocuparea posturilor vacante. Din aproximativ 800 de funcții prevăzute pentru aceste servicii, doar 499 erau ocupate la 1 iunie 2026, potrivit șefului-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Andrei Pavaloi.

„Ce facem dacă mâine se închid grădinițele? Nu pentru că nu avem copii. Nu pentru că nu avem educatori. Ci pentru că nu mai avem cine să le pregătească masa”, a scris Pavaloi.

Potrivit lui, peste 37% dintre posturile din blocurile alimentare sunt vacante. Lipsa oamenilor înseamnă că angajații rămași trebuie să preia și munca celor care au plecat, iar în unele cazuri ajung să lucreze 1,5–2 norme.

„Un coleg pleacă. Altul preia munca. Uneori se ajunge la 1,5–2 norme. Și atunci apare întrebarea cea mai simplă: cât timp mai pot rezista oamenii aceștia?”, a menționat Pavaloi.

Problema este și mai evidentă în cazul salariilor. Un bucătar primește 4 230 de lei, un bucătar auxiliar – 3 150 de lei, un magazioner – 3 030 de lei, iar un spălător de veselă – 2 780 de lei. În același timp, Pavaloi susține că în sectorul privat, pentru munci similare, veniturile pot ajunge orientativ la 7 000–12 000 de lei.

„Atunci de ce ne mirăm că oamenii pleacă?”, se întreabă șeful-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport.

El atrage atenția că angajații din blocurile alimentare trebuie să ajungă la muncă de la primele ore ale dimineții, să pregătească mesele și să asigure întregul proces de alimentație al copiilor.

„Nu sunt «doar angajați auxiliari». Sunt oamenii care pun mâncarea pe masa copiilor noștri”, a subliniat Pavaloi.

Printre soluțiile propuse de acesta se numără majorarea claselor și coeficienților de salarizare, revizuirea salariului minim în sectorul bugetar și acordarea unui spor fix de 1 300 de lei. Pavaloi mai propune sporuri mai mari pentru condiții nefavorabile de muncă și actualizarea normelor privind condițiile nocive.