Republica Moldova marchează astăzi, 29 iulie, Ziua Constituției. Adoptată în această zi, în anul 1994, Legea Supremă stabilește principiile fundamentale ale organizării statului, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și modul de funcționare a autorităților publice.

Constituția prevede că Republica Moldova este un stat suveran, independent, unitar și indivizibil și consacră principii precum statul de drept, separarea puterilor în stat, pluralismul politic și respectarea demnității umane.

Totodată, documentul garantează drepturi și libertăți fundamentale, printre care dreptul la viață, libertatea de exprimare, dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un proces echitabil și dreptul de vot.

Constituția Republicii Moldova cuprinde un preambul și șapte titluri, care reglementează principiile generale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, organizarea autorităților publice, economia națională și finanțele publice, activitatea Curții Constituționale, procedura de revizuire a Constituției, precum și dispozițiile finale și tranzitorii.

Constituția a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare la 27 august 1994, de Ziua Independenței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutie #Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.