Calitatea precară a aerului ne afectează pe toţi: este nocivă pentru sănătatea noastră și pentru sănătatea mediului, iar acest lucru duce la pierderi economice. Dar din ce este format aerul pe care îl respirăm și de unde provin diverșii poluanţi?

Anual, pe data de 7 septembrie este marcată Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, scopul căreia este încurajarea interesului comunității internaționale pentru aerul curat și accentuarea necesității depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării acestuia pentru protejarea sănătății umane.

„În acest an tematica evenimentului este „Aer sănătos, planetă sănătoasă” care subliniază impactul poluării aerului asupra sănătății, în special în contextul pandemiei COVID-19. Ziua servește drept un apel la acțiune pentru a ne alinia eforturile și a ne revendica dreptul la aer curat”.

Aerul curat este important pentru sănătatea și viața oamenilor, în timp ce poluarea lui reprezintă cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boli la nivel global. Poluarea aerului a fost declarată la Reuniunea ONU la nivel înalt din octombrie 2018 dedicată combaterii bolilor netransmisibile (BNT) drept al cincilea factor de risc major pentru apariția BNT, de rând cu consumul de tutun, consumul de alcool, dieta nesănătoasă și inativitatea fizică.

La nivel Global, 92% din populație este expusă aerului poluat, fapt care provoacă anual aproximativ 7 milioane de decese premature. 90% din aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii.

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:

Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;
Transferul transfrontalier de noxe.

Dintre acestea, cea mai mare parte îi revine transportului auto cu o cotă de 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian.

„Cei mai importanți poluanți rezultați din procesele enumerate sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. În țara noastră aerul poluat este al doilea factor de risc ca pondere pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12%, ce constituie circa 4700 din decese”.

În context, Ziua internațională a aerului curat pentru un cer albastru, face apel la toată lumea, la guverne, la societatea civilă și persoane fizice, să ia măsuri pentru a reduce poluarea aerului și a aduce o schimbare în stilul nostru de viață.

#poluare #responsabili #Ziua Internationala a Aerului Curat

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.