Anul, pe data de 17 mai, este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva hipertensiunii arteriale, În acest an, această zi este cu genericul „Măsurați tensiunea arterială, țineți-o sub control, trăiți mai mult!”.

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) se alătură acestui îndemn pentru a combate boala care afectează peste un miliard de persoane din întreaga lume.

„Tensiunea arterială ridicată poate duce la complicații grave, cum ar fi afecțiuni cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, boli renale. Din păcate, multe persoane care suferă de hipertensiune arterială nu sunt conștiente că au această afecțiune, deoarece pot să nu prezinte vreun simptom și află diagnosticul abia după ce au dezvoltat una din complicațiile grave.

Singurul mod de a ști dacă persoana are probleme este să își verifice periodic tensiunea arterială. În Republica Moldova, fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală acoperă profilaxia, diagnosticul și tratamentul hipertensiunii arteriale la toate nivelurile de asistenţă – urgentă, primară, de ambulatoriu, spitalicească, servicii medicale de înaltă performanţă. Măsurarea tensiunii arteriale este unul din examenele profilactice gratuite o dată pe an de medicul de familie și echipa sa.

De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 40 ani şi cele din grupul de risc pot măsura anual nivelul colesterolului şi al zahărului în sânge, pentru a preveni sau a menţine sub control tensiunea arterială”, se arată în mesajul CNAM.

CNAM acoperă costurile pentru un șir de medicamente compensate, indicate inclusiv în cazul hipertensiunii arteriale, consultaţia medicilor specialişti, analize şi investigaţii, servicii medicale de înaltă performanţă.

În context, cetățenii sunt încurajați să adopte un stil de viață sănătos pentru a-și menținere tensiunea arterială în limitele normei și să-și verifice periodic tensiunea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAM #hipertensiune arterială #Ziua Mondiala

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.