Nepoata celebrei artiste Maria Bieșu, tânăra soprană Maria Procopenco își face debutul muzical cu primul ei cântec intitulat, „Aștept să iert”. Asta după ce a impresionat publicul cu reinterpretări care aduc împreună opera, pop-ul și muzica electronică. Maria pășește într-o etapă nouă a carierei sale: interpretarea unei piese scrise special pentru vocea ei.

Compozitorul și textierul Aurel Ciucur a creat o piesă emoționantă, încărcată de sensibilitate și profunzime, având-o în minte pe nepoata Primadonei Teatrului Național de Operă și Balet, modelând muzica astfel încât să pună în valoare anume nuanțele timbrului ei, delicatețea frazărilor și intensitatea emoțională cu care cântă.

„Nu eu am scris piesa, dar am simțit-o ca pe o poveste a mea. Este primul meu cântec original și m-am regăsit în fiecare vers și în fiecare respirație. E despre momentele când iertarea nu vine imediat, când ai nevoie de timp ca să te aduni și să te vindeci. Și cred că fiecare dintre noi a trecut prin asta”, spune Maria Procopenco.

Piesa vorbește despre răbdare, vulnerabilitate și procesul lent al vindecării o temă care rezonează cu mulți oameni. Interpretarea Mariei aduce o încărcătură emoțională aparte, transformând compoziția într-o confesiune muzicală.

„Pentru mine, ‘Aștept să iert’ nu este doar o lansare. Este un început. Este primul pas în drumul meu artistic, în care vreau să spun povești prin muzică, chiar dacă nu sunt scrise de mine. Vocea mea este modul în care le dau viață”, mărturisește tânăra soprană.

Prin această lansare, Maria Procopenco își afirmă identitatea artistică, continuând moștenirea muzicală a Mariei Bieșu, dar construind în același timp un drum propriu, plin de sinceritate, sensibilitate și forță interpretativă.

Maria Procopenco este o soprană lirică din Republica Moldova. De la o vârstă fragedă, a început să studieze vioara și pianul, așa că a fost mereu înconjurată de muzică clasică și instrumente muzicale. A avut plăcerea de a-și face studiile la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, specializarea Dirijat Coral, ca mai apoi să studieze canto clasic la Conservatorul din București. În prezent, face parte din Studioul Experimental al Operei Naționale din București.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aștept să iert #maria biesu #Maria Procopenco

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.