Naveta SpaceX care îi transportă pe astronauții Barry Wilmore și Sunita Williams a părăsit Stația Spațială Internațională marți dimineață devreme, cu mai mult de nouă luni mai târziu decât era prevăzut inițial, potrivit Wall Street Journal.

Un vehicul SpaceX care îi transporta pe astronauți s-a desprins marți de ISS imediat după ora 1 a.m. ET, conform unui livestream NASA, ceea ce îi pune pe cale să aterizeze lângă Florida chiar înainte de ora 6. Btch și Suni, cum sunt porecliți Wilmore și Williams, au ajuns la laboratorul de cercetare orbital pe 6 iunie anul trecut. Misiunea lor a avut ca scop testarea capacităților unei nave spațiale dezvoltate de Boeing, denumită Starliner, concepută pentru a transporta astronauții la și de la ISS.

Planul NASA pentru prima călătorie cu echipaj a navei Starliner prevedea ca astronauții să rămână la bordul ISS timp de puțin peste o săptămână înainte de a pilota nava înapoi pe Pământ. Problemele cu sistemul de propulsie al navei Starliner au determinat agenția să decidă că aducerea celor doi astronauți înapoi la bordul navei Boeing era prea riscantă, deși gigantul aerospațial a declarat că vehiculul era pregătit pentru această sarcină. Starliner a zburat cu succes înapoi gol la începutul lunii septembrie. Wilmore și Williams au rămas pe ISS, NASA încorporându-i în rotația obișnuită a echipajului agenției și stabilind ca ei să se întoarcă la următoarea călătorie programată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie, astronautul NASA Nick Hague și cosmonautul rus Aleksandr Gorbunov au sosit la ISS la bordul unui vehicul SpaceX, iar Wilmore și Williams au început să lucreze cu ei ca o unitate pe stație. Cei patru au fost programați să se întoarcă la începutul acestui an, după sosirea următorului echipaj, care a ajuns la stație cu o navă SpaceX separată săptămâna trecută. În timp ce se aflau la bordul ISS, Williams și Wilmore au desfășurat proiecte de cercetare și au asigurat întreținerea stației, între exercițiile zilnice obișnuite și convorbirile video ocazionale cu studenții. Ambii au îmbrăcat costume spațiale și au efectuat o ieșire în spațiu în afara stației la începutul acestui an.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.