Federația Rusă ar putea sta în spatele atacului cu drone asupra Kremlinului din 3 mai. De această opinie sunt analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), care s-au expus miercuri într-un raport. Potrivit acestora, există mai multe dovezi care indică faptul că incidentul a fost organizat și efectuat de forțe interne din Rusia, pentru a „motiva” populația să participe mai activ la mobilizare.

„Autoritățile ruse au luat recent măsuri pentru a spori capacitățile interne de apărare antiaeriană, inclusiv Moscova, și, prin urmare, este extrem de puțin probabil ca două drone să pătrundă în mai multe straturi de apărare aeriană și să explodeze sau să fie doborâte chiar peste inima Kremlinului, într-un mod specaculos, imaginile fiind surprinse de camere”, se arată în raportul ISW.

Imaginile de geolocalizare din ianuarie 2023 confirmă că autoritățile ruse au amplasat sisteme de rachete antiaeriene „Pantsir” lângă Moscova, pentru a crea cercuri de apărare aeriană în jurul orașului.

„Răspunsul prompt, consecvent și coordonat al Kremlinului la incident este o dovadă a faptului că atacul a fost orchestrat intern, în așa fel încât presupusele implicații politice au depășit surpriza”, precizează experții de la Institut.

În această ordine de idei, analiștii amintesc că Rusia nu a reușit să ofere un răspuns informațional în timp util și consecvent la alte umilințe militare, inclusiv pierderea orașelor ocupate Balakleia și Herson.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prezentarea rapidă și consecventă a versiunii oficiale rusești a atacurilor sugerează că Rusia a organizat acest incident în imediata apropierea ceremoniei dedicate Zilei Victoriei din 9 mai, pentru a prezenta cetățenilor că războiul este un lucru existențial”, adaugă autorii raportului.

Astfel, Kremlinul ar putea folosi acest „atac” pentru a justifica anularea sau restrângerea ulterioară a manifestațiilor dedicate zilei de 9 mai. Totodată, incidentul ar putea consolida retorica propagandiștilor ruși, care descriu războiul împotriva Ucrainei ca pe o amenințare directă la respectarea „evenimentelor istorice notorii” din Rusia.

Anterior, analiștii ISW au raportat că Federatia Rusă întreprinde o serie de măsuri pentru a prezenta publicului său că razboiul în Ucraina reprezintă un scop existențial, și, totodată, pentru a se pregati de o mobilizare mai largă a societății.

Amintim că în noaptea de 3 mai, două drone ar fi încercat să atace reședința de la Kremlin a lui Vladimir Putin. Moscova a acuzat Ucraina de incident, în timp ce Kievul și-a negat implicarea.

#atac #drona #înscenare #ISW #Kremlin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.