Aeroportul Berlin Brandenburg (BER) își suspendă complet activitatea miercuri, 18 martie, din cauza unei greve declanșate de angajați. Toate cele 445 de zboruri programate au fost anulate, afectând aproximativ 75.000 de pasageri.

Activitatea aeroportului va fi oprită complet între orele 5 dimineața și până la miezul nopții, după ce sindicatul Verdi a chemat la grevă aproximativ 2.000 de angajați. Cei afectați sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru reprogramarea zborurilor sau alternative de călătorie. În cazul biletelor achiziționate prin agenții de turism sau pachete de vacanță, responsabilitatea revine operatorilor turistici, subliniază MediaFax.

Greva include angajați din sectoare-cheie pentru funcționarea aeroportului, cum ar fi serviciile de pompieri, managementul traficului și administrarea terminalelor. Fără aceștia, operarea aeroportului devine imposibilă.

Conflictul de muncă este legat de negocierile salariale dintre angajați și conducerea aeroportului. Operatorul a propus majorări salariale etapizate până în 2028, însă sindicatul a respins oferta, considerând-o insuficientă. Sindicaliștii solicită o creștere de aproximativ 6%, în timp ce propunerea angajatorului prevedea majorări de 1-1,5% pe an. Directorul aeroportului, Aletta von Massenbach, a calificat greva drept „disproporționată”. El a făcut referire la tensiunile internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu și a spus că speră ca următoarea rundă de negocieri, programată pentru 25 martie, să ducă la un acord.

Acesta nu este primul astfel de incident. În februarie, grevele piloților au afectat zborurile Lufthansa, iar recent mai multe aeroporturi din Belgia au fost închise din cauza protestelor sindicale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #Berlin #zboruri

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.