Pregătirile pentru masa de Paște sunt în toi, iar calitatea și siguranța produselor alimentare consumate sunt esențiale. Astfel, pentru a preveni riscul apariției toxiinfecțiilor alimentare și pentru a garanta calitatea produselor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vine în sprijinul consumatorilor cu un set de reguli esențiale care trebuie respectate. Acestea sunt:

1. Cumpărați produse alimentare doar din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar. Evitați comerțul stradal sau din portbagajele mașinilor, pe străzi sau în alte locuri neautorizate. Doar unitățile autorizate pot garanta condiții optime de transport, depozitare și comercializare, oferind totodată bonul de casă, singurul document care justifică tranzacția în cazul unei reclamații.

2. Toate produsele alimentare preambalate, inclusiv cele de patiserie (pasca, cozonacii) trebuie să fie, obligatoriu, etichetate. Mențiunile de pe eticheta produsului să fie clare, lizibile, în loc vizibil pentru consumatori, în condițiile normale de cumpărare și utilizare, să nu fie acoperite sau separate prin alte inscripții sau desene. Aceasta trebuie să conțină denumirea produsului, ingredientele, numele producătorului/importatorului, contactele acestuia, alergenii prezenți și termenul de valabilitate.

3. Verificați organoleptic produsele alimentare: mirosul, culoarea, consistența și lipsa caracteristicilor unui produs alterat (lipicios, țesuturi intacte, suprafețe deteriorate etc.).

4. Atenție la carnea procurată, care este un produs perisabil! Carnea proaspătă este elastică, de o culoare de la roz pal până la roșu închis, caracteristic speciei, în urma apăsării cu degetul trebuie să revină la forma inițială. Carnea sigură pentru consum este cea care aplicată ștampila (marca de sănătate) pe carcase sau semicarcase, trebuie să fie vizibilă, trebuie să fie însoțită de certificatul sanitar-veterinar.

Excepție are carnea de miel/ied din gospodăriile casnice! Proprietarii exploatațiilor nonprofesionale a căror număr de animale nu depășește 50 de oi sau capre mature și descendenții acestora (până la vârsta de 6 luni), își pot comercializa carnea de miel/ied, sacrificată tradițional în propria gospodărie, în condiții igienice suficiente, în baza carnetului de sănătate al animalelor. Valorificarea acestor produse este admisă doar fie direct din gospodărie, fie în locuri autorizate în acest scop (piețe agroalimentare, târguri, expoziții, iarmaroace).

5. Fiți atenți la peștele viu. Acesta trebuie să aibă semne de vitalitate, tegumentul de culoare vie, cu pigment lucios, ochii ieșiți la suprafață, cu pupila neagră, strălucitoare, iar corneea perfect transparentă, branhiile de culoarea roșie-deschisă, cu lamele strălucitoare, bine diferențiate, fără miros și mucozități, solzii lucioși, cu o cantitate redusă de mucus, musculatura elastică, cu o suprafață netedă, fixată bine pe oase.

Totodată, peștele viu trebuie să fie expus spre comercializare direct din bazine/containere cu apă limpede și curată, dotate cu dispozitive speciale pentru asigurarea oxigenului necesar!

6. La procurarea ouălor examinează aspectul exterior. Coaja ouălor proaspete trebuie să fie curată, tare, integră, mată, poroasă, fără pete și miros. Verificați informația despre data durabilității minimale, indicată pe produs, după cum urmează DDM: xx.yy.zz (ziua, luna și anul).

7. După procurare, păstrați produsele alimentare la frigider.

8. Evitați risipa alimentară de sărbători și alegeți să preparați produse alimentare în dependență de necesitatea familiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția precizează că consumatorii au dreptul legitim de a solicita documentele de conformitate de la comercianți. Siguranța alimentară este o responsabilitate comună, iar vigilența la cumpărare este primul pas pentru o sărbătoare fără incidente

#ANSA #cetățeni #masa #Paste #recomandări

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.