Expunerea la substanțe chimice potențial periculoase poate avea efecte nefaste asupra sănătății umane. Astfel, conform datelor statistice, aproximativ 95% din toate intoxicațiile acute accidentale/intenționate sunt provocate de substanțe chimice, iar 90% din acestea, au loc în condiții de domiciliu.

Există o sporire a morbidității populației care pot fi explicate parțial prin utilizarea iresponsabilă a medicamentelor, produselor de uz casnic, gazelor, produselor de uz fitosanitar etc. În acest sens, atât la nivel mondial cât și național, zilnic se înregistrează un număr considerabil de intoxicații acute de etiologie chimică (IAEC).

„Studiile de specialitate au demonstrat o modificare a numărului de cazuri de intoxicații în perioada pandemică cauzată de COVID-19, în special creșterea dramatică a intoxicațiilor cu metanol, utilizarea abuzivă a dezinfectanților, detergenților. De asemenea, se constată un nivel mai jos de bunăstare psiho-emoțională și scoruri care sugerează o patologie de anxietate și depresie în rândul populației, ceea ce duce la administrarea în supradoze a medicamentelor, în comparație cu perioada înainte de izbucnire a pandemiei”.

O altă problemă în acest domeniu poate servi desfășurarea procesului educațional la distanță, copiii își petrec timpul în condiții casnice, frecvent fiind lăsați fără supraveghere. Astfel, crește riscul și probabilitatea apariției cazurilor de intoxicații în rezultatul manipulării incorecte a substanțelor chimice, accesibile și atractive pentru copii, depozitate în mod necorespunzător.

„Anual, în țară, sunt înregistrate peste 2 mii de cazuri de intoxicații acute neprofesionale exogene de etiologie chimică. În anul 2021, pe parcursul semestrului I, prin intermediul Punctului Focal al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) au fost raportate 818 cazuri intoxicații, dintre care 24 cazuri soldate cu deces, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, când au fost afectate 791 persoane, inclusiv 16 au decedat. Cele mai multe cazuri de intoxicații au fost provocate de medicamente – 349 afectați, gaze – 188 intoxicații, 122 persoane intoxicate cu alcool, 66 cazuri provocate de substanțe chimice lichide etc. Numărul copiilor afectați a constituit 398 cazuri sau 48,6 % copii”.

În acest context, este important ca părinții, medicii, profesorii, educatorii etc. să discute cu copiii, atât în instituțiile școlare, unde ar trebui să primească protecție și grijă, acasă, cât și în mediul virtual, despre riscul substanțelor chimice periculoase pe care le pot întâlni.

Astfel, în scopul prevenirii intoxicațiilor acute de etiologie chimică, specialiștii ANSP vin cu o recomandare de a utiliza un instrument contextual, Ghidul practic „Metodologie privind organizarea activităților de comunicare și informare în prevenirea intoxicațiilor acute exogene de etiologie chimică”, elaborat cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică din Oslo, Norvegia.

IMPORTANT! Educația pentru sănătate prezintă o preocupare de maximă importanță care constă în dezvoltarea nivelului de cultură prin activități de informare/sensibilizare și educare (discuții publice, instruiri, informații în presă etc.) a categoriilor vulnerabile de popluație, în special a copiilor, dar și a publicului larg în ansamblu, despre pericolele expunerii la substanțe chimice, măsurile de prevenire și protecție a sănătății întru construirea unei societăți mai sănătoase.

#ANSP #intoxicatii #substante chimice

România intră, în luna septembrie, pe harta marilor întâlniri internaționale dedicate medicinei viitorului. În perioada 9-12 septembrie, Palatul Culturii din Iași va găzdui cea de-a 52-a ediție a Congresului Anual al Societății Europene pentru Organe Artificiale (ESAO), organizată pentru prima dată în România.

Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României susține evenimentul în calitate de partener, continuând implicarea în proiecte care aduc cercetarea internațională de vârf mai aproape de comunitatea științifică din România.

Pentru câteva zile, Iașiul va deveni un punct de întâlnire pentru bioingineri, medici, chirurgi și cercetători din Europa, Asia, Australia și Statele Unite, reuniți în jurul uneia dintre cele mai ambițioase întrebări ale medicinei contemporane: cum putem susține, înlocui sau chiar regenera funcțiile unui organ vital atunci când acesta nu mai poate funcționa singur?

Alexandru Pleșoianu, cercetător și doctor în științe medicale, a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, ce soluții există deja și cum ar putea evolua medicina organelor artificiale.

Printre cele mai spectaculoase direcții de cercetare se află, însă, dezvoltarea inimilor artificiale.

„Aici este pasiunea mea și asta muncesc de aproape 15 ani. Există această alternativă cu inima artificială. Deocamdată, inima artificială totală, care înlocuiește cordul natural, este aprobată doar ca punte către transplant. Deci până se găsește un donator și avem cazuri suficiente pentru a demonstra că merită să investim în acest tip de tehnologie”, explică cercetătorul.

Există însă și o altă direcție, cea a inimii artificiale parțiale, care nu înlocuiește complet organul.

„Mai există și inima parțială, care nu înlocuiește inima și funcționează împreună cu cordul natural. Ambele proiecte le avem la Iași, le dezvoltăm. Inima artificială totală este pentru copii, iar inima parțială este universală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, spune Alexandru Pleșoianu.

Cercetătorul vorbește despre un potențial important al acestei tehnologii, tocmai pentru că obiectivul nu este întotdeauna înlocuirea organului, ci salvarea lui.

„Această inimă parțială are un potențial uriaș, pentru că noi nu vrem să înlocuim inima naturală, vrem să o salvăm înainte de a fi prea târziu”, adaugă el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Congresul ESAO va aduce la Iași cercetători și specialiști din mai multe colțuri ale lumii.

„La Iași avem Congresul Societății Europene de Organe Artificiale. 9-12 septembrie, deci peste o săptămână o să vină toată elita. Avem oameni care și-au dorit să vină din Statele Unite, China, Australia, Japonia și avem și români. Suntem pe locul trei ca număr de participanți”, spune Alexandru Pleșoianu.

Pentru cercetător, faptul că un astfel de eveniment are loc în România este și o dovadă a evoluției cercetării și a societății românești din ultimii ani.

„Eu mă gândesc la trecut, cum era acum 15 ani. Acum suntem mult mai bine. Poate uităm, dar dacă ne amintim ce venituri aveam în urmă cu 15-20 de ani, care era PIB-ul României și care erau speranțele românilor, când toată lumea voia să fugă din țară, eu cred că suntem pe o direcție bună”, spune Alexandru Pleșoianu.

Tehnologiile care pot înlocui sau susține organele bolnave deschid noi perspective pentru longevitate. Însă, spune cercetătorul, acestea nu trebuie să înlocuiască prevenția.

„Cel mai bine este să previi. Noi, cu organele artificiale, suntem în extrema în care nu mai poți face absolut nimic, dar implementăm prevenția și la noi acasă, în echipa noastră. Nu vrem doar să le spunem altora să facă prevenție, ci și noi, în echipa noastră, avem această credință și o implementăm”, explică el.

#doctor #Iasi #medicina #Palatul Culturii din Iași