În perioada rece a anului, în pădurile din fondul forestier național, sunt desfășurate lucrări silvice principale. Potrivit informațiilor oferite de reprezentanții Ministerului Mediului, aceste activități sunt necesare pentru asigurarea unei dezvoltări sănătoase și sustenabile a pădurilor, dar și pentru menționerea echilibrului ecologic.

Lucrările silvice presupun:

Extragerea arborilor în baza unui proces riguros de selecție (proiect de amenajament silvic);
Crearea condițiilor optime pentru regenerarea și dezvoltarea arborilor rămași;
Realizarea resurselor de lemn pentru nevoile populației și ale instituțiilor.

„Aceste activități sunt realizate în conformitate cu amenajamentele silvice, elaborate o dată la 10 ani de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). Volumul anual de recoltare reprezintă aproximativ 500 mii metri cubi, ceea ce înseamnă doar 48% din creșterea anuală a pădurilor, estimată la 1,2 milioane metri cubi. Ministerul Mediului tratează cu maximă responsabilitate transparența și combaterea corupției în domeniul silvic”, comunică ministerul.

De asemenea, instituția menționează că toate etapele procesului de recoltare sunt atent monitorizate de organele de resort și include următoarele:

Proiectarea și marcarea arborilor ce urmează a fi extrași;
Verificare și emiterea autorizațiilor legale;
Recepția și luarea la evidență a masei lemnoase recoltate.

Totodată, Ministerul Mediului implementează măsuri active pentru prevenirea tăierilor ilegale și încurajează cetățenii să sesizeze orice nereguli observate.

„Pentru fiecare arbore tăiat, se plantează 12 puieți, urmând ca acest număr să crească la 20 în următorii ani, datorită Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Aceste eforturi vor contribui la extinderea suprafețelor forestiere ale țării și la consolidarea unui viitor sustenabil.

Lucrările silvice sunt esențiale pentru menținerea sănătății fondului forestier și pentru echilibrul dintre necesitățile sociale și protecția mediului. Ministerul Mediului rămâne angajat în promovarea unei gestionări responsabile a pădurilor pentru un viitor verde și prosper”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copaci #defrișări #lucrări silvice #paduri

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.