În perioada rece a anului, în pădurile din fondul forestier național, sunt desfășurate lucrări silvice principale. Potrivit informațiilor oferite de reprezentanții Ministerului Mediului, aceste activități sunt necesare pentru asigurarea unei dezvoltări sănătoase și sustenabile a pădurilor, dar și pentru menționerea echilibrului ecologic.

Lucrările silvice presupun:

Extragerea arborilor în baza unui proces riguros de selecție (proiect de amenajament silvic);
Crearea condițiilor optime pentru regenerarea și dezvoltarea arborilor rămași;
Realizarea resurselor de lemn pentru nevoile populației și ale instituțiilor.

„Aceste activități sunt realizate în conformitate cu amenajamentele silvice, elaborate o dată la 10 ani de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). Volumul anual de recoltare reprezintă aproximativ 500 mii metri cubi, ceea ce înseamnă doar 48% din creșterea anuală a pădurilor, estimată la 1,2 milioane metri cubi. Ministerul Mediului tratează cu maximă responsabilitate transparența și combaterea corupției în domeniul silvic”, comunică ministerul.

De asemenea, instituția menționează că toate etapele procesului de recoltare sunt atent monitorizate de organele de resort și include următoarele:

Proiectarea și marcarea arborilor ce urmează a fi extrași;
Verificare și emiterea autorizațiilor legale;
Recepția și luarea la evidență a masei lemnoase recoltate.

Totodată, Ministerul Mediului implementează măsuri active pentru prevenirea tăierilor ilegale și încurajează cetățenii să sesizeze orice nereguli observate.

„Pentru fiecare arbore tăiat, se plantează 12 puieți, urmând ca acest număr să crească la 20 în următorii ani, datorită Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Aceste eforturi vor contribui la extinderea suprafețelor forestiere ale țării și la consolidarea unui viitor sustenabil.

Lucrările silvice sunt esențiale pentru menținerea sănătății fondului forestier și pentru echilibrul dintre necesitățile sociale și protecția mediului. Ministerul Mediului rămâne angajat în promovarea unei gestionări responsabile a pădurilor pentru un viitor verde și prosper”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copaci #defrișări #lucrări silvice #paduri

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.