“Hatikva” sau “Speranța”, în limba ebraică, este un cântec ale cărui versuri au fost scrise de poetul evreu Naftali Herz Imber, născut în 1856 în Galiția (pe atunci parte a Imperiului Habsburgic, care avea să devină în 1867 Austro-Ungaria), relatează G4Media.

Imber a scris prima versiune a poemului în 1877 pe când se afla la Iași. În 1882 el a emigrat în Palestina, pe atunci o provincie a Imperiului Otoman și a locuit la Haifa.

În 1886 el a publicat un volum de versuri la Ierusalim, în care era inclus și poemul Tikvateinu – Speranța noastră, care avea să devină cuvintele imnului mișcării sioniste la începutul secolului XX și apoi imnul național de la fondarea statului Israel în 1948.

După mai multe peregrinări prin Marea Britanie și India, Imber s-a stabilit în Statele Unite în 1892 și a murit în sărăcie și obscuritate la New York în 1909, rămășițele sale pământești fiind re-înhumate la Ierusalim în 1953.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În paralel, se năștea melodia imnului, cu origine foarte complicată. În 1888 Samuel Cohen (născut la Ungheni în 1870), proaspăt emigrat din Basarabia în Palestina, a adaptat un vechi cântec popular românesc, Carul cu boi, el însuși o adaptare a compoziției La Mantovana de Gasparo Zanetti, un compozitor italian din secolul XVII.

S-a spus că Hatikva a fost inspirat de melodia Vltava – Die Moldau – Moldova, a compozitorului ceh Bedrich Smetana (1824 – 1884). O astfel de filiație nu este adevărată, explicația fiind alta: tânărul de 12 ani Wolfgang Amadeus Mozart a găsit melodia lui Zanetti pe care a incorporat-o într-una dintre lucrările sale și de acolo s-a inspirat Smetana.

Mișcarea sionistă internațională a adoptat imnul la sfârșitul secolului XIX, deși liderul sionist Theodor Herzl îl disprețuia atât pe Imber cât și imnul, iar mulți evrei pur și simplu refuzau să-l cânte.

În 1948 Hatikva a devenit imnul național al noului stat Israel, dar pe baze ad-hoc și a fost puternic contestat, atât de evreii religioși – Dumnezeu nu apare deloc în versuri – cât și de arabii palestinieni cetățeni ai Israelului – 20% din populația statului, pentru că imnul îi pomenește doar pe evrei.

Abia în 2004 parlamentul țării, Knesset-ul, a adoptat o lege prin care Hatikva devine în mod oficial imnul național al Israelului, pe fondul unei crize între Israel și palestinienii conduși la acea vreme de Yasser Arafat.

Aceasta este istoria lui Hatikva, ale cărui versuri au fost scrise pentru prima oară la Iași și a cărui melodie este preluată dintr-un cântec popular românesc, ce-i drept și el de proveniență italiană.

#Iasi #imn #Israel #Moldova

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.