„Atitudinea juriului moldovean față de prestația artiștilor români pe scena concursului Eurovision nu este totuna cu atitudinea Republicii Moldova față de România”. Declarația aparține șefului Teleradio Moldova, după scandalul legat de jurizarea națională la Eurovision Song Contest 2022.

Vlad Țurcanu precizează că publicul din Republica Moldova și-a exprimat voturile pentru Ucraina. În același timp, potrivit lui, urmează să se stabilească standardele pe care le-a avut juriul de la Chișinău atunci când a notat participanții.

„După cum se vede din statistica oferită de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, publicul telespectator din Republica Moldova a optat preponderent pentru, în ordine explicabilă prin suferințele prin care trece vecinul din est, Ucraina și România. Rămâne să înțelegem pe parcurs ce standarde înalte (atât de înalte încât sunt deocamdată inaccesibile publicului cu care se găsește în disonanță) a avut juriul moldovean în opțiunile sale, în componența: Ilona Stepan, Adriano Marian, Cristina Scarlat, Eugen Doibani și Radmila Popovici”, susține Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Publicul din Republica Moldova, dar și cel din România, și-a criticat dur membrii juriilor naționale după ce și-au oferit reciproc 0 puncte. Ulterior, responsabilii de peste Prut au emis un comunicat în care precizau că au fost descalificați, deoarece organizatorii concursului au identificat suspiciuni referitoare la acordarea punctajului, iar cei de la București au notat Chișinăul cu 12 puncte.

#ESC #juriu Eurovision #punctaj #scanda Eurovision #Vlad Turcanu

Peste 2.000 de militari din cadrul Armatei Naționale, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Ministerului Justiției (MJ), Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) vor defila în Piața Marii Adunări Naționale de Ziua Independenței, marcată anual pe 27 august.

La eveniment vor participa 150 de veterani ai războiului, în două formațiuni, precum și grupe port-drapel formate din militari din România, Ucraina, Lituania, Italia, Polonia, Franța, Cehia și Statele Unite ale Americii și altele.

Potrivit Ministerului Apărării, la paradă vor fi implicate și peste 100 de unități de tehnică militară și specială, achiziționate atât din bugetul național de apărare, cât și prin intermediul programelor de asistență oferite de partenerii externi. Printre acestea se numără armament ușor de infanterie, sisteme de artilerie autopropulsată, instalații antiaeriene, sisteme de monitorizare și protecție a spațiului aerian național și vehicule militare cu destinație specială aflate în dotarea Armatei Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne.