Deținuții și angajații de la Penitenciarul nr.9 – Pruncul au donat sânge. Acțiunea a fost organizată de responsabilii Centrului Național de Transfuzie a Sângelui.

„35 de persoane private de libertate și 7 angajați ai instituției s-au prezentat pentru a dona sânge, în sprijinirea pacienților care au nevoie de transfuzii sanguine.

Acțiunea a fost realizată în conformitate cu prevederile acordului încheiat între Administrația Națională a Penitenciarelor şi Centrul Național de Transfuzie a Sângelui și reprezintă un ajutor pentru instituțiile medicale ce se confruntă cu insuficiența sângelui, necesar transfuziilor, constituind, totodată, și un gest de solidaritate cu cei aflați în suferință”, anunță conducerea INP.

Studiile recente au demonstrat că, donarea de sânge este o procedură sigură și benefică pentru sănătate: acest gest reduce cu 30 la sută riscurile apariției bolilor cardiovasculare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donatorii de sânge trăiesc mai mult decât ceilalți oameni și au un sistem imunitar mai puternic. În plus, fiecare voluntar este suspus unor analize gratuite: este măsurată tensiunea arterială, ritmul cardiac, temperatura corpului și nivelul de hemoglobină.

#angajati #detinuti #donare de sange #penitenciar

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.