Incendiile sunt tot mai frecvente în ultima perioadă, iar în primele patru luni ale anului, 58 de persoane au fost salvate de pompiri. Potrivit informațiilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență(IGSU) în primele patru luni ale anului 2022 în Republica Moldova s-au produs 684 incendii, printre care 508 incendii ce au avut loc în sectorul locativ, 57 incendii s-au produs în mijloacele de transport și 17 incendii au izbucnit în clădiri cu destinație industrială.

„Din incendii au fost salvate 58 persoane, dar și bunuri materiale în valoare de peste 147 milioane lei. Conform unui studiu realizat de instituție, cele mai frecvente cauze de producere a incendiilor în ultimele 4 luni au fost: nerespectarea regulilor la exploatarea sobelor și a canalelor de evacuare a fumului, construcție greșită, defecte ale sobelor și a canalelor de evacuare a fumului – 142 incendii, incendiere intenționată – 86 incendii, imprudența în timpul fumatului – 72 incendii”, se arată în nota informativă a IGSU.

Totodată, potrivit IGSU, în urma incendiilor produse pe teritoriul țării și-au pierdut viața 62 persoane, iar 16 oameni au fost traumatizați.

„În perioada primelor patru luni ale anului 2022, în Republica Moldova s-au produs 67 situații excepționale printre care 57 cu caracter tehnogen și 8 situații excepționale cu caracter natural. În urma consecințelor acestora nici o persoană nu a decedat. În perioada ianuarie-aprilie 2022 în republică au fost înregistrate 19 cazuri de intoxicații cu monoxid de carbon emanate de la sobe și cazane, dar și 20 cazuri de intoxicație cu monoxid de carbon emanat de la aparate de încălzire cu gaze naturale”.

De menționat că, în primele patru luni ale anului 2022, salvatorii au realizat 6 misiuni de extragere a persoanelor căzute în fântâni, fiind salvați 2 oameni. În total subdiviziunile au realizat 14575 de misiuni, 8581 intervenții la lichidarea focarelor de ardere, 1091 de căutare salvare și 8 intervenții SMURD.

Conform IGSU, de la începutul anului au fost salvate 60 de persoane din diverse situații de risc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGSU #incendii #monoxid de carbon #Salvatori

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.