Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Au furat banul statului. Cum a depistat Poliția de Frontieră că angajații ei a delapidat instituția de 152 de mii de lei

11 Ian. 2022, 12:01
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
11 Ian. 2022, 12:01 // Societate //  Realitatea.md

Factorii de decizie și președintele grupului de lucru pentru achiziții publice a Direcției regionale Centru a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) au pus la cale o metodă prin care au prejudiciat statul de 152 de mii de lei, în procesul de achiziție publică în domeniul infrastructurii a edificiului Centrului Medical al Direcției regionale Centru a IGPF. Anunțul a fost făcut astăzi, 11 ianuarie, de către Poliția de Frontieră.

Potrivit Poliției de Frontieră, totul a ieșit la iveală în urma unei anchete de serviciu, desfășurată de către Direcția inspecție efectiv a IGPF, care au depistat abateri de la procedura de achiziție publică în domeniul infrastructurii a edificiului Centrului Medical al Direcției regionale Centru a IGPF.

Mai exact s-a constatat că, factorii de decizie și președintele grupului de lucru pentru achiziții publice a Direcției regionale Centru a IGPF au fost depășite vădit atribuțiile de serviciu atribuite prin lege, rezultativ fiind cauzate prejudicii materiale considerabile.

Acțiunile acestora sunt examinate în cadrul cauzei penale pornite de către Centrul Național Anticorupție pe faptul bănuelii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod Penal al Republicii Moldova și anume „excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.

Dacă acheta va dovedi vinovăția persoanelor implicate în această schemă atunci acestea riscă, conform Codului penal amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale (de la 32 500 de lei – până la 57 500 de lei) sau cu închisoare de până la 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!