Cursurile de limbă română, organizate de Ministerul Educației și Cercetării, au demarat în mai multe localități ale țării la data de 3 iulie. Cursurile au început simultan în 45 de instituții de învățământ din Bălți, Chișinău, UTA Găgăuzia și Taraclia. În perioada următoare cursurile vor începe și în alte localități, anunță ministerul.

Cursurile sunt organizate de un consorțiu, constituit din șase instituții: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Agenția Națională a Trainerilor Europeni din Republica Moldova, Centrul Educațional Pro Didactica, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”.

Circa 2500 de persoane au confirmat disponibilitatea de a participa la cursuri în prima etapă, care se desfășoară în perioada 3 iulie – 17 septembrie 2023. A doua etapă, la care este preconizată participarea a circa 4000 de persoane, va fi organizată în perioada 25 septembrie – 3 decembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul didactic va fi asigurat de către profesori de limbă română cu experiență în domeniu și care au fost formați în baza metodologiei de educație lingvistică a persoanelor adulte. Circa 110 formatori, din toate regiunile țării, au participat la un program de formare continuă, sub îndrumarea a șase mentori. Toți cei înscriși vor studia după un Curriculum: ,,Limba română pentru persoanele adulte, nivelele A1, A2, B1, B2”, elaborat în cadrul Programului.

Cursurile sunt organizate atât cu prezență fizică, cât și online, conform cererilor depuse de solicitanți.

La finele cursului de învățare a limbii române, participanții vor obține un certificat cu indicarea nivelului de competență lingvistică de cunoaștere a limbii române, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.

Programul național privind învățarea limbii române a fost aprobat de Guvern și se va desfășura pe parcursul anilor 2023-2025.

#cursuri limba romana #program de stat #program limba romana

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.