Patru persoane care au încercat să transporte peste Prut doi cetățeni din Nepal, în schimbul a 9.000 de euro, au fost condamnate la închisoare. Judecătoria Chișinău a dispus condamnarea a trei bărbați la pedepse de 10 ani, 9 ani și, respectiv, 4 ani de închisoare, ultimul beneficiind de suspendarea executării pedepsei pe un termen de 3 ani. Femeia a fost condamnată la 9 ani și 6 luni de închisoare.

Totuși, procurorii PCCOCS au contestat sentința la Curtea de Apel Centru, solicitând înăsprirea pedepselor, cu respectarea prezumției nevinovăției inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, potrivit legii.

În luna februarie 2026, învinuiții din Hâncești, cu vârste cuprinse între 32 și 58 de ani, i-ar fi transportat pe migranți într-o carieră. Acolo, unul dintre învinuiți i-ar fi atacat cu un cuțit, pentru a le lua cei 800 de euro cu care aceștia rămăseseră.

„Potrivit informației din dosarul penal investigat de ofițerii de frontieră sub conducerea procurorilor specializați, organizatorii schemei infracționale sunt un bărbat și o femeie, cu relație de rudenie (unchi și nepoată). Aceștia au fost ajutați de un taximetrist pentru transportarea victimelor, precum și de atacatorul reținut în flagrant în acea carieră.

Prin urmare, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), cei patru învinuiți au fost condamnați penal”, transmite instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#migratie ilegala #persoane condamnate

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.