În cadrul Parlamentului de legislatura a XI-a vor activa 11 comisii parlamentare permanente, dintre care opt vor fi conduse de către deputații PAS, iar trei de opoziție. În ședința plenară de astăzi, deputații au adoptat hotărârile privind înființarea comisiilor permanente ale Parlamentului și componența lor numerică, precum și privind aprobarea componenței nominale a acestora.

Astfel, Comisia juridică, numiri și imunități va avea 11 membri, Comisia economie, buget și finanțe – 10 membri, Comisia Securitate națională, apărare și ordine publică – 9 membri, Comisia politică externă și integrare europeană (9 membri); Comisia drepturile omului și relații interetnice – 7 membri, Comisia administrație publică – 9 membri, Comisia mediu și dezvoltare regională – 8 membri, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media – 12 membri), Comisia agricultură și industrie alimentară – 9 membri, Comisia protecție socială, sănătate și familie – 9 membri, Comisia de control al finanțelor publice – 7 membri.

Fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate va deține președinția în următoarele comisii: Comisia juridică, numiri şi imunităţi – Olesea Stamate; Comisia economie, buget şi finanţe – Dumitru Budianschi; Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică – Lilian Carp; Comisia politică externă şi integrare europeană – Doina Gherman; Comisia agricultură şi industrie alimentară – Vladimir Bolea; Comisia administrație publică – Larisa Voloh; Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media – Liliana Nicolăescu-Onofrei; Comisia protecţie socială, sănătate şi familie – Dan Perciun.

Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor va deține președinția în următoarele comisii: Comisia de control al finanțelor publice – Tatiana Cunețchi; Comisia mediu și dezvoltare regională – Elena Bodnarenco; Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice – Grigore Novac.

Amintim că în legislatura a X-a, de asemenea, au activat 11 comisii permanente.

Precizăm că, tot astăzi, deputații au ales președintele legislativului, vicepreședinții și componența Biroului permanent.

#BECS #Comisii #parlament #PAS

Japonia majorează începând de astăzi, 1 octombrie, taxa pentru obținerea rezidenței permanente de către cetățenii străini. Costul cererii crește de 20 de ori, de la 10.000 de yeni la 200.000 de yeni, în cadrul unui set mai amplu de măsuri prin care autoritățile japoneze înăspresc regulile pentru străinii care vor să rămână definitiv în țară. La cursul valutar actual, suma de 200.000 de yeni este echivalentul a aproximativ 1.100 de euro.

Creșterea taxei vine în paralel cu modificarea condițiilor pentru străinii care solicită dreptul de a locui permanent în Japonia.

Noile reguli prevăd, între altele, ca solicitanții să demonstreze că au un venit anual peste medie și că pot purta conversații uzuale în limba japoneză. De asemenea, candidații trebuie să arate că înțeleg regulile sociale din Japonia și să îndeplinească cerințe referitoare la contribuțiile și beneficiile de pensie.

Potrivit autorităților japoneze, criteriile oficiale pentru acordarea rezidenței permanente includ buna conduită, posibilitatea de a-și asigura independent existența și faptul că rezidența permanentă a solicitantului este considerată în interesul Japoniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările au loc în contextul în care populația de rezidenți străini din Japonia a atins niveluri record. La sfârșitul anului 2025, în Japonia se aflau 4,125 milioane de rezidenți străini, potrivit Agenției pentru Servicii de Imigrare, față de aproximativ 2,23 milioane în urmă cu un deceniu.

Decizia vine într-un moment în care Japonia se confruntă simultan cu îmbătrânirea populației și cu lipsa forței de muncă în mai multe domenii. În același timp, tema imigrației a devenit tot mai importantă în dezbaterea publică japoneză.

Premierul Sanae Takaichi a susținut înăsprirea controalelor asupra imigrației. Potrivit Euronews, ea a afirmat că, pe măsură ce numărul rezidenților străini crește, guvernul se confruntă cu preocupări ale unei părți a populației privind imigrația și urmărește o „coexistență ordonată” cu cetățenii străini.

În același timp, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri avertizează că Japonia are nevoie de mai mulți lucrători străini pentru a face față problemelor demografice și deficitului de personal.

#cetateni straini #Japonia #taxe