Salariile nesimțite din instituțiile publice vor fi examinate în cadrul audierilor publice la Parlament. Evenimentul este organizat de către Comisia de anchetă care examinează activitatea întreprinderilor de stat.

Președintele Comisiei, Dinu Plîngău, a precizat că evenimentul va începe la ora 14:00 și va include câteva chestiuni. Potrivit lui, din 1991 până în prezent, în Moldova au existat 1359 de întreprinderi de stat. Pe parcursul anilor, o parte dintre ele au fost lichidate, iar actualmente 515 sunt active.

Din spusele lui Plîngău, în 2017, toate întreprinderile de stat urmau să ajungă în gestiunea Agenției Proprietății Publice, însă din cauza un procese juridice incorecte, unele dintre ele nu au ajuns în subordinea autorității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Al doilea subiect, extrem de important, care va fi discutat în cadrul audierilor de vineri, ține de un subiect pe larg dezbătut în spațiul public – salariile în unele întreprinderi de stat, cât și modalitatea în care sunt desemnați membrii, în special din partea ministerelor, autorităților publice, în consiliile de administrare. Chiar și la faza incipientă au fost constatate mai multe abateri de la procedurile de desemnarea membrilor și inclusiv foarte multe neclarități cu privire la remunerațiile acestor membri din consiliile de administrare. (…)

A treia temă a audierilor de vineri ține de planul de triere, care a fost elaborat în 2023 de către Agenția Proprietății Publice, în comun cu Guvernul Republicii Moldova. Planul de triere presupune repartizarea tuturor întreprinderilor de stat în cinci categorii, în dependență de anumite criterii de importanță. În prima categorie vorbim despre întreprinderile nepasibile de privatizare. În a doua categorie vorbim despre întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică de organizare. A treia categorie ține de întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare și restructurare. A patra categorie ține de întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată. Și a cincea categorie sunt întreprinderile recomandate spre lichidare”, a anunțat Plîngău.

Potrivit deputatului, există mai multe companii pentru care trebuie se cer clarificări referitoare la categoria în care au fost incluse. Bunăoară, conform lui, Franzeluța și Moldtelecom au fost declarate pasibile pentru privatizare.

#audieri #comisie de anchetă #întreprinderi de stat #parlament #salarii

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.