Discuțiile telefonice dintre operatorul Serviciului 112 și angajații IGSU despre cazul celor două persoane aflate în mașina blocată în zăpadă și care ulterior au murit au apărut azi în spațiul public.

Înregistrările au fost publicate de bloggerul Eugen Luchianiuc. Potrivit acestora se înțelege că angajații de la 112 au transmis informația cu precizie, ulterior angajații IGSU au comunicat scoaterea tuturor unităților de transport blocate în sectorul dat.

Ulterior și PRO TV a scris că a primit aceeași înregistrare audio de la o persoană, care a dorit să își păstreze anonimatul. Totodată, autenticitatea înregistrării a fost confirmata de IGSU, iar în aceasta se înțelege că operatorii de la 112 au anunțat salvatorii despre cazul de la Căușeni, unde doi oameni au murit blocați cu mașină în nămeți, abia peste trei ore de la primul apel.

„Aceste înregistrări sunt doar o parte din convorbirile extrase din sistemul informatic al serviciului 112. Domnul ministru al Afacerilor Interne a relatat în conferință cronologia din acea zi. Primul apel la serviciul 112 fiind înregistrat la ora 14:58, iar IGSU a primit apel abia la 17:54, după trei ore, moment în care toate echipele erau masiv antrenate în misiuni”, a declarat pentru PRO TV ofițerul de presă de la IGSU Liliana Pușcașu.

Amintim că, două persoane au fost găsite moarte luni, într-o mașină înzăpezită, la Căușeni. Persoanele au cerut ajutor la Serviciul 112, care a înregistrat 8 apeluri. Cazul este investigat de poliție, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inițiat o anchetă pentru a stabili, dacă tragedia este consecința nepăsării celor care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea oamenilor.

Ulterior, directorul Serviciului 112, Liviu Oboroc, a fost demis. Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a semnat ordinul săptămâna aceasta.

#112 #apeluri 112 #IGSU #nameti #tragedia de la Căușeni

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.