Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, la întoarcerea din Franța cu o aeronavă C‑27J Spartan, că zborul său a fost escortat în spațiul aerian elvețian de două avioane F‑18, ca un gest de apreciere pentru sprijinul oferit de România în transportul victimelor incendiului de la Crans‑Montana. Jurnalistul român Patrik Andre de Hillerin a cerut un punct de vedere oficial din partea autorităților elvețiene, iar răspunsul primit de la Ministerul Apărării din Elveția ar contrazice interpretarea președintelui român și a ministrului român al Apărării. Șeful statului vecin a reacționat, prezentând convorbirea dintre pilotul aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich.

Într-o postare publicată miercuri seară, șeful statului vecin a afirmat că aeronava militară românească a fost „escortată de două avioane F‑18, un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans‑Montana”. Mesajul a fost însoțit de imagini cu două aparate F/A‑18 Hornet ale Forțelor Aeriene Elvețiene. Declarația a generat numeroase reacții în mediul online.

În răspunsul transmis jurnalistului român, purtătorul de cuvânt al Armatei Elveției, Mathias Volken, spune că aparatele F‑18 se aflau într-o misiune de rutină.

„Forțele Aeriene Elvețiene utilizează «live missions» pentru verificări aleatorii, menite să confirme că informațiile din autorizația diplomatică corespund aeronavei care tranzitează spațiul aerian (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta). După o scurtă verificare, patrula își continuă misiunea. Forțele Aeriene efectuează aproximativ 200 de astfel de misiuni anual, inclusiv zborul menționat”, arată reprezentantul Armatei Elveției, potrivit răspunsului postat de jurnalist pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestor precizări, interceptarea aeronavei românești a făcut parte din procedurile standard de poliție aeriană ale Elveției, fără a avea un caracter simbolic sau ceremonial, concluzionează jurnalistul român în postarea sa.

Elveția desfășoară două tipuri de misiuni de poliție aeriană: „Hot missions” – intervenții în cazul unor încălcări ale spațiului aerian sau ale regulilor de zbor, resprectiv „Live missions” – verificări de rutină ale aeronavelor străine care tranzitează țara pe baza unei autorizații diplomatice. Zborul aeronavei Spartan s-a încadrat în cea de-a doua categorie, conform autorităților elvețiene, se explică în postare.

„Pentru a verifica această informație, în timpul zilei de joi, 8 ianuarie 2026 am purtat o corespondență cu Ministerul Apărării din Elveția, respectiv cu domnul Mathias Volken, purtător de cuvânt al Armatei Elvețiene. Am solicitat părții elvețiene să precizeze ce caracter și scop a avut interceptarea/escortarea aeronavei C-27J Spartan la bordul căreia se afla președintele României. Răspunsul oficial al domnului Mathias Volken, primit prin poșta electronică în seara zilei de 8 ianuarie, spune foarte clar că a fost vorba doar despre o misiune obișnuită din categoria «live missions», care are drept scop verificarea aleatorie «pentru a se asigura că informațiile furnizate în cererea de autorizare diplomatică corespund cu aeronava care survolează (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta etc.)». Domnul Volken a mai precizat că aviația elvețiană efectuează, în medie, 200 de astfel de misiuni anual”, a explicat jurnalistul într-o altă postare.

Ministrul Apărării al României, Radu Miruță, a susținut varianta președintelui Nicușor Dan, conform căreia avioanele elvețiene care l-au escortat reprezintă un gest de apreciere pentru ajutorul acordat de România victimelor incendiului de la Crans Montana.

„Nu știu ca România să fi făcut o astfel de solicitare față de Elveția. E o formă de respect a lor, un semn de mulțumire față de răniții pe care noi i-am ajutat. Imaginea României este foarte bună de când Nicușor Dan participă la astfel de întâlniri. Opțiunea privind folosirea unui avion militar e decizia Administrației Prezidențiale. Tura asta, așa cum a fost data trecută, Nicușor Dan a decis să participe cu o astfel de aeronavă. Președintele României decide cu ce aeronavă zboară, costuri de 6 ori mai mici”, a spus joi Radu Miruță.

Vineri, președintele Nicușor Dan a reacționat pe Facebook după ce a fost acuzat de jurnalistul Patrick André de Hillerin că minte în legătură cu motivele pentru care avioanele F-18 ale Eleveției au însoțit, deasupra spațiului aerian al acestei țări, aeronava Spartan cu care șeful statului român se întorcea în România de la Paris.

„Puteți asculta înregistrarea convorbirii dintre pilotul român al aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich, în care este comunicată decizia de escortare a aeronavei românești. Acest gest a reprezentat un semn de recunoștință pentru sprijinul acordat de statul român în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana. Este inadmisibil nivelul de dezinformare la care a ajuns o parte a presei române. Am respectat întotdeauna și voi continua să respect jurnalismul onest, chiar și atunci când acesta m-a criticat. Însă a-l acuza pe Președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a scris șeful statului vecin, după miezul nopții, într-o postare pe Facebook.

În înregistrare se aude cum controlorul de trafic elvețian transmite că aeronava președintelui va fi interceptată de către Forțele Aeriene Elvețiene „pentru a vă mulțumi pentru eforturile voastre privind Crans-Montana”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Nicușor Dan #pilot

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.