Curtea de Conturi a prezentat astăzi, 16 decembrie, raportul auditului cu privire la asigurarea cetățenilor cu vaccinuri și ce au întreprins autoritățile competente în acest sens. În urma auditului s-a constat că au fost administrate circa șapte mii de doze de vaccin cu termenul de valabilitate expirat. Autoritățile competente nu au putut prezenta probe relevante pentru a justifica erorile admise.

La fel, echipa de audit a costat planificarea insuficientă a dozelor de vaccin nu a fost corelată cu necesitățile etapizate reale și a determinat formarea stocurilor de vaccinuri, inclusiv cu termen expirat și ulterioara nimicire a dozelor din cauza neutilizării acestora. Astfel, până la 15 noiembrie au fost trecute la pierderi în rezultatul expirării termenului, peste 11 mii doze de vaccinuri în valoare de 1,6 milioane lei.

Fiindcă nu au fost utilizate, iar termenul de valabilitate a trecut, au fost nimicite circa 11 mii de doze de vaccin în valoare de 1,6 milioane de lei.

Șefa Direcției din cadrul DGAII, Irina Rogaciov a menționat că mai multe loturi de vaccin ajungeau în instituțiile medicale din țară în lipsa informațiilor care ar confirma lotul, seria vaccinurilor și data expirării.

„Cu referi la evidenta distribuirii dozelor de vaccinuri anti-Covid-19, este menționat că livrările de la depozitul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică către Centrele de Sănătate Publică Regionale sunt însoțite de facturi comandă, iar cele de la Centrele de Sănătate Publică Regionale către cele Teritoriale și ulterior către IMSP sunt însoțite de facturi fiscale.

În acest context, auditul a evidențiat că documentele primare aferente distribuirii dozelor către instituțiile medicale nu conțin informații complete despre lotul, seria vaccinurilor și data expirării. Astfel aceste circumstanțe nu oferă o asigurare pentru monitorizarea termenului de valabilitate a vaccinurilor.

La fel, auditul a constatat că evidența stocurilor de vaccinuri la 50 de% din entitățile auditate se deține doar valoric, iar decontarea lor se efectuează la finele lunii în baza facturilor pentru cantitatea primită pe parcursul lunii și nu pe măsura utilizării acestora. Astfel se constată o neconcordanță dintre stocurile real existente și datele de evidență a vaccinurilor”, a spus Irina Rogaciov.

În rezultatul activităților de audit, au fost înaintate recomandări de îmbunătățire a procesului, iar unele instituții, pe parcursul auditului, au întreprins acțiuni de remediere a situației și de implementare a recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi.

#audit #Curtea de Conturi #Irina Rogaciov #vaccinuri

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.