Imaginați-vă că, pentru următoarele trei zile, nu aveți electricitate, apa de la robinet nu mai curge, iar telefonul nu vă mai ajută să aflați ce se întâmplă în jur. Aveți acasă suficiente provizii? Știți unde sunt actele, medicamentele și lucrurile de primă necesitate? Nu este un scenariu pe care autoritățile îl prezintă ca pe o amenințare iminentă, ci o situație pentru care recomandă să fim pregătiți. Guvernul lansează programul „Moldova Pregătită”, prin care vrea să-i învețe pe cetățeni cum să reacționeze în situații de urgență și cum să se descurce singuri în primele 72 de ore. Am ieșit în stradă să aflăm ce cred oamenii despre această inițiativă, dacă au încredere în ea și, mai ales, dacă au început să se pregătească.

„Noi de la oraș mai înțelegem, dar la țară e puțină informație și multă informație falsă este pe rețelele de socializare, lumea nu mai știe ce să creadă. Se pot întâmpla calamități ohoho, câte sunt și câte nu sunt. E bine, doar că trebuie mai multă informație pentru cei de la țară. Ei foarte puțin știu.”

„Trebuie cât mai mult prin broșure, publicitate, cât mai multă informație. Lumea trebuie să știe. Pur și simplu din cer cade informația asta și ei gata, merg în magazine, cumpără produse, informează vecina, cumătra, cumnatul, de asta și se creează panică în societate. În mod normal, cred că fiecare familie are actele puse într-o sacoșă undeva acolo, geanta cu medicamente, câteva haine mai groase, iată acum vine iarna, un ceai, ceva la îndemână să fie, și soțul și copilul lângă mine, doar atât. „

„Este o campanie extraordinar de bună. Bine, are subtexte politice și mai multe nuanțe, dar pentru populație este un program extraordinar. În situații similare poți nimeri nu doar în stare de război. Ar fi extraordinar cât mai mulți oameni să ofere primul ajutor medical, cât mai mulți oameni să-și pună întrebarea ce se întâmplă în cazul în care este dată peste cap absolut toată viața și trebuie de retras, de ascuns, de plecat. Este un program foarte și foarte bun.”

Nu toată lumea privește însă inițiativa cu același entuziasm.

„Eu nu am încredere în Guvernul acesta și nu vreau să discut. Am multe pretenții care sunt în vânt, Doamne, iartă-mă, Doamne.”

„Am auzit la știri. Ne-om pregăti, să fim pregătiți, dar nu știu cât va dura asta…Nu e chiar bine.”

„Lasă ei să se pregătească, eu am beci la țară și mă duc acolo, numai să reușesc să ajung acolo. Nu cred eu în așa ceva. „

Recomandările sunt clare. Dar cât de ușor este să le punem în practică? Și cât de pregătiți sunt chiar cei care le transmit cetățenilor acest mesaj? I-am întrebat pe membrii Guvernului dacă au deja pregătit rucsacul pentru situații de urgență. Răspunsurile au fost diferite.

„Încă nu-l am și cred că inclusiv, exemplul meu personal, denotă de ce trebuie să avem un asemenea program. Pentru ca toți cetățenii Republicii Moldova să conștientizeze necesitatea și utilitatea de a fi pregătiți pentru o eventualitate de criză și, indiferent de ce nu s-ar întâmpla, se vor descurca de sine stătător în primele 72 de ore, atunci când statul va fi preocupat cu gestionarea nemijlocită a celui mai mare impact”, ne-a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

„Îmi cumpăr mâncare la o săptămână sau chiar la două săptămâni din cauza agendei pe care o am la serviciu. Nu m-am uitat peste toată lista, cel puțin un set minim de medicamente am acasă, păstrez așa, din deprindere, dar și cererea familiară. Mâncare cred că am în casă am suficientă pentru mai mult de trei zile”, a declarat Victoria Belous, ministra Finanțelor.

„Am mai trăit în situații de criză, știu ce înseamnă să fii pregătit. Pentru o asemenea situație sunt gata”, spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu.

Pregătirea pentru primele 72 de ore nu este o măsură inventată pentru Republica Moldova și nici un semnal că o situație gravă ar fi iminentă. Este o recomandare de prevenție promovată în mai multe state europene, tocmai pentru ca oamenii să știe cum să acționeze atunci când serviciile obișnuite sunt temporar întrerupte. Franța, Irlanda, Țările de Jos, Finlanda, Danemarca și Marea Britanie recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru cel puțin trei zile. Suedia și Norvegia recomandă rezerve pentru aproximativ o săptămână, iar Germania – pentru până la zece zile. Și Comisia Europeană promovează regula celor 72 de ore. Explicația este simplă: în cazul unui dezastru major sau al unei întreruperi extinse a serviciilor, echipele de intervenție trebuie să gestioneze simultan numeroase solicitări. Rezervele de acasă îi pot ajuta pe oameni să treacă mai ușor peste primele zile, până la restabilirea serviciilor.

Un exemplu recent vine din Marea Britanie, unde, după lansarea campaniei „Fii pregătit”, la 22 octombrie, au crescut vânzările de dezinfectant, apă îmbuteliată și conserve. Creșterile au fost de 83%, 67% și, respectiv, 37%. Analizele britanice au indicat că oamenii au început să-și completeze proviziile treptat, nu prin cumpărături făcute în grabă.

În Republica Moldova, programul „Moldova Pregătită” va fi lansat oficial la 19 noiembrie. Campania va include un ghid pentru familii, cu recomandări despre rezervele necesare și pregătirea pentru situații de urgență, dar și un model de rucsac cu lucrurile esențiale. În aplicația EVO va fi lansat modulul „Alerte”, iar cetățenii vor putea participa la exerciții practice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!