Rapița a devenit vedeta exporturilor agricole ale Republicii Moldova în sezonul 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–august 2025 au fost exportate 192.501 tone, la un preț mediu de 8,91 lei pe kilogram. Este un nou record, cu 12,5% peste cel din 2023, când volumul livrărilor a fost de 171.041 tone, și de aproape patru ori mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2024, de 49.017 tone. Valoarea totală a exporturilor a atins 1,716 miliarde lei, depășind precedentul maxim din 2023 de 1,275 miliarde lei, transmite bani.md.

Prețul mediu de 8,91 lei/kg este ușor mai mare decât în 2024 (8,69 lei/kg) și vizibil superior celui din 2023 (7,46 lei/kg), dar rămâne sub nivelurile excepționale din 2022, când se înregistrau 12,25 lei/kg. Creșterea confirmă conjunctura favorabilă de pe piața internațională și opțiunea fermierilor de a extinde suprafețele cultivate cu această cultură.

Liderul exporturilor în primele două luni de sezon este compania „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 54.679 tone, echivalentul a 28,4% din total. Urmează „VADALEX GRAINS” SRL, cu 26.933 tone (14%), „OROM-IMEXPO” SRL, cu 26.606 tone (13,8%) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 12.964 tone (6,7%). Cele patru companii însumează aproape două treimi din livrările de rapiță.

Principala destinație a exporturilor rămâne Uniunea Europeană, care a absorbit peste 95% din total. România se situează pe primul loc, cu 117.230 tone, urmată de Bulgaria cu 44.740 tone și Grecia cu 14.109 tone. O surpriză o constituie apariția Nepalului în lista cumpărătorilor, cu 6.102 tone de rapiță moldovenească.

Sezonul aduce și o premieră: după o pauză de cincisprezece ani, Moldova a revenit pe piața internațională cu exporturi de ulei de rapiță. În august 2025 a fost livrat primul lot de 6.432 tone, la un preț mediu de 17,53 lei/kg, în valoare totală de 112,7 milioane lei. Exportul a fost realizat de uzina „Floarea-Soarelui” SA din Bălți, care a pus în funcțiune o nouă linie de procesare, iar piețele de desfacere au fost România (84% din volum) și Bulgaria (16%).

Potrivit lui Iurie Rija, sezonul 2025–2026 confirmă rolul rapiței drept motor al exporturilor agricole și marchează un pas important spre diversificarea și industrializarea sectorului agroalimentar al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #rapiță #Republica Molodva

Amânarea ajustării prețurilor la gazele naturale până la 1 septembrie și examinarea suspendării TVA la gaze, se numără printre propunerile formulate de societatea civilă în cadrul consultărilor publice organizate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Aceștia cer inclusiv mai multă transparență privind strategia de achiziții și utilizarea resurselor financiare ale Energocom, transmite IPN.

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, a propus ca examinarea noilor prețuri să fie amânată până la începutul lunii septembrie. Totodată, acesta a propus examinarea posibilității suspendării TVA la gazele naturale, astfel încât să fie diminuat impactul unei eventuale majorări asupra consumatorilor. În cadrul discuțiilor au fost solicitate și explicații privind utilizarea creditelor pentru procurarea gazelor și profitul înregistrat de Energocom.

Reprezentanții ANRE au respins însă ideea amânării. Aceștia au explicat că până la sfârșitul lunii iulie s-au acumulat devieri financiare negative de aproximativ 93,8 milioane de lei, iar menținerea actualului preț ar duce la creșterea acestora. Dacă prețurile internaționale rămân la nivelul actual și ajustarea este amânată până la sfârșitul anului, devierile ar putea ajunge la circa 1,1-1,2 miliarde de lei.

În acest sens, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a menționat că o eventuală amânare nu ar elimina costurile, ci ar determina acumularea acestora pentru perioadele următoare. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul consultărilor, întârzierea ajustării cu una-două luni ar putea adăuga ulterior aproximativ 50-70 de bani la prețul unui metru cub de gaze, în funcție de perioada amânării.

Pe de altă parte, discuțiile au vizat transparența achizițiilor realizate de Energocom. Participanții au solicitat publicarea mai multor informații despre momentul în care sunt procurate gazele, formulele de preț aplicate și costurile care ajung să fie incluse în prețul final achitat de consumatori. Totodată, a fost propusă stabilirea unor reguli mai clare pentru strategia de achiziții. Una dintre variante presupune contractarea treptată a necesarului de gaze, după un grafic prestabilit, astfel încât să poată fi urmărit dacă furnizorul respectă strategia de procurare și dacă achizițiile sunt distribuite în timp.

În replică, reprezentanții ANRE au precizat că strategia de achiziții a companiei include produse anuale, trimestriale și lunare, precum și procurări pe piața spot. Totodată, regulatorul susține că deciziile privind momentul concret al achizițiilor țin de activitatea comercială a furnizorului, iar autoritățile nu pot interveni direct în acestea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, în ceea ce privește transparența, ANRE a admis că publicarea unui volum mai mare de informații ar putea clarifica unele dintre întrebările apărute în spațiul public. Regulatorul a anunțat că va examina împreună cu Energocom posibilitatea publicării unor indicatori suplimentari privind achizițiile și prețurile, în limita informațiilor care nu sunt protejate de secretul comercial.

#Energocom #TVA