Austria va fi de acord cu aderarea României la Spațiul Schengen, odată ce numărul solicitanților de azil va scădea, a dat de înțeles ministrul de Externe de la Viena, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat unei agenții de presă.

„Nimic nu va mai sta în calea extinderii dacă se vor lua măsuri în următoarele luni”, a spus Alexander Schallenberg în interviul acordat agenției APA.

Oficialul austriac s-a declarat încrezător că lucrurile se vor schimba după discuțiile de săptămâna aceasta de la Consiliul European. A negat, totodată, că atitudinea țării sale în privința României are legătură cu politica internă și cu alegerile de anul viitor și crede că statele europene ar trebui să suporte împreună protecţia frontierelor externe.

Totodată, Alexander Schallenberg a declarat că nu vede Austria izolată în UE de controversatul veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

„Este un proces normal de discuții”, a spus el, adăugând că, dacă Austria, ca țară „în mijlocul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”. La urma urmei, Austria este „înconjurată de state UE și state Schengen, cu excepția Elveției și Liechtenstein”, a spus el.  Dacă țara este atât de afectată de cererile de azil, „este legitim când spunem că avem nevoie de sprijin”, a adăugat Alexander Schallenberg.  Nu este o problemă bilaterală, ci o problemă „paneuropeană”, a conchis el.

Cu toate acestea, discuțiile din cadrul Consiliului European au dus la o „conștientizare mai puternică” a problemei, a subliniat ministrul de Externe austriac: „Sunt încrezător că vom putea să luăm măsuri cu adevărat în următoarele câteva luni, pentru a face ca cifrele să scadă. Atunci, cu siguranță nimic nu va sta în calea extinderii spațiului Schengen. Nu am spus că nu putem fi de acord niciodată, ca să spunem așa, doar în acest moment”.

„Doar nu vrem să mai rămânem singuri cu acest subiect”, a spus ministrul, referindu-se la problema numărului mare de cereri de azil din Austria. Ministrul de externe îl apără pe cancelarul federal Karl Nehammer, care a folosit termenul de „turism de azil”. „Cum altfel poţi să numeşti asta?” se întreabă el. Oamenii „zburau la Belgrad sub pretexte false şi se foloseau de scutirea de vize acordată de Serbia pentru a fi apoi introduşi ilegal în UE”, a spus el. Este vorba de „trafic de fiinţe umane” şi de „abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecţie persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea”. Cu toate acestea, „marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni” , a arătat Schallenberg.

În ceea ce priveşte cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”. În cele din urmă, totuși, toate statele europene ar trebui să „asume în mod colectiv” protecției frontierelor externe.

Cu toate acestea, o „politică externă și de frontieră comună” a fost respinsă de mai multe state atunci când spațiul Schengen a fost fondat fără controale la frontierele interne ale UE.  În cele din urmă, însă, toate statele europene ar trebui să „suporte împreună” protecţia frontierelor externe, crede şeful diplomaţiei de la Viena. Trebuie să existe o gestionare comună a frontierelor UE şi „ar fi o soluţie logică să sprijinim statele de la graniţă, fie financiar, fie logistic, să ne asumăm acest lucru împreună”, a mai spus ministrul austriac de externe.