Austria va fi de acord cu aderarea României la Spațiul Schengen, odată ce numărul solicitanților de azil va scădea, a dat de înțeles ministrul de Externe de la Viena, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat unei agenții de presă.

„Nimic nu va mai sta în calea extinderii dacă se vor lua măsuri în următoarele luni”, a spus Alexander Schallenberg în interviul acordat agenției APA.

Oficialul austriac s-a declarat încrezător că lucrurile se vor schimba după discuțiile de săptămâna aceasta de la Consiliul European. A negat, totodată, că atitudinea țării sale în privința României are legătură cu politica internă și cu alegerile de anul viitor și crede că statele europene ar trebui să suporte împreună protecţia frontierelor externe.

Totodată, Alexander Schallenberg a declarat că nu vede Austria izolată în UE de controversatul veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

„Este un proces normal de discuții”, a spus el, adăugând că, dacă Austria, ca țară „în mijlocul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”. La urma urmei, Austria este „înconjurată de state UE și state Schengen, cu excepția Elveției și Liechtenstein”, a spus el. Dacă țara este atât de afectată de cererile de azil, „este legitim când spunem că avem nevoie de sprijin”, a adăugat Alexander Schallenberg. Nu este o problemă bilaterală, ci o problemă „paneuropeană”, a conchis el.

Cu toate acestea, discuțiile din cadrul Consiliului European au dus la o „conștientizare mai puternică” a problemei, a subliniat ministrul de Externe austriac: „Sunt încrezător că vom putea să luăm măsuri cu adevărat în următoarele câteva luni, pentru a face ca cifrele să scadă. Atunci, cu siguranță nimic nu va sta în calea extinderii spațiului Schengen. Nu am spus că nu putem fi de acord niciodată, ca să spunem așa, doar în acest moment”.

„Doar nu vrem să mai rămânem singuri cu acest subiect”, a spus ministrul, referindu-se la problema numărului mare de cereri de azil din Austria. Ministrul de externe îl apără pe cancelarul federal Karl Nehammer, care a folosit termenul de „turism de azil”. „Cum altfel poţi să numeşti asta?” se întreabă el. Oamenii „zburau la Belgrad sub pretexte false şi se foloseau de scutirea de vize acordată de Serbia pentru a fi apoi introduşi ilegal în UE”, a spus el. Este vorba de „trafic de fiinţe umane” şi de „abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecţie persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea”. Cu toate acestea, „marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni” , a arătat Schallenberg.

În ceea ce priveşte cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”. În cele din urmă, totuși, toate statele europene ar trebui să „asume în mod colectiv” protecției frontierelor externe.

Cu toate acestea, o „politică externă și de frontieră comună” a fost respinsă de mai multe state atunci când spațiul Schengen a fost fondat fără controale la frontierele interne ale UE. În cele din urmă, însă, toate statele europene ar trebui să „suporte împreună” protecţia frontierelor externe, crede şeful diplomaţiei de la Viena. Trebuie să existe o gestionare comună a frontierelor UE şi „ar fi o soluţie logică să sprijinim statele de la graniţă, fie financiar, fie logistic, să ne asumăm acest lucru împreună”, a mai spus ministrul austriac de externe.

#Austria #Romania #Spațiul Schengen

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.