Cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut duminică crearea pentru Ucraina a unei etape intermediare între cooperare şi statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Aşa-numitul „spaţiu pregătitor” ar permite ţărilor candidate cum ar fi Ucraina sau Republica Moldova să atingă standardele UE, similar Spaţiului Economic European (SEE) sau Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (EFTA), a arătat Nehammer.

Într-o declaraţie difuzată de cabinetul său, cancelarul a afirmat că „suntem uniţi printr-un obiectiv comun – cu toţii dorim o Ucraină puternică, independentă şi cu succes economic”, scrie caleaeuropeană.ro.

„În prezent, Ucraina luptă pentru supravieţuirea politică şi teritorială. Toate eforturile noastre au în primul rând obiectivul de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei. Într-o astfel de fază, o aderare completă rapidă la Uniune nu poate fi oricum o problemă presantă”, a mai apreciat el.

Nehammer a declarat că emoţia trebuie eliminată din dezbaterea curentă privind aderarea Ucrainei la UE, adăugând că primirea rapidă a acestei ţări în Uniune „nu este realistă”.

„Ar trebui să creăm un spaţiu european pregătitor, care va face posibilă întărirea cooperării cu UE pas cu pas şi adaptarea mai bună la standardele europene”, a propus şeful guvernului de la Viena, reamintind că Austria a urmat o cale similară timp de decenii, cu acorduri de liber schimb cu UE, înainte de aderarea din 1995.

El a mai comunicat că susţine ideea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unui tip nou de comunitate politică europeană pentru ţările candidate la UE sau care doresc legături mai strânse cu Uniunea şi aderarea la valorile acesteia.

Astfel, prin propunerea sa de creare a unei „comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, președintele francez Emmanuel Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid.

Ulterior, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns lipsa unui termen concret în ceea ce priveşte promisiunea aderării ţării sale la Uniunea Europeană şi a spus că ucrainenii nu pot rămâne într-o incertitudine permanentă.

De asemenea, înaintea comentariilor lui Nehammer, Kievul respinsese deja de luna trecută, prin ministrul de externe Dmitro Kuleba, ideea de „soluţii speciale” şi modele separate pentru aderarea Ucrainei la UE, cerând calitatea de membru cu drepturi depline.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru.

Cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Ulterior, la 17 aprilie, Ucraina a finalizat completarea chestionarului înmânat de Comisia Europeană și etapă procedurală necesară pentru ca executivul de la Bruxelles să poată emite avizul solicitat de statele membre pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.

#Aderarea la UE #Georgia #Karl Nehammer #Ucraina #UE

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare