Cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut duminică crearea pentru Ucraina a unei etape intermediare între cooperare şi statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Aşa-numitul „spaţiu pregătitor” ar permite ţărilor candidate cum ar fi Ucraina sau Republica Moldova să atingă standardele UE, similar Spaţiului Economic European (SEE) sau Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (EFTA), a arătat Nehammer.

Într-o declaraţie difuzată de cabinetul său, cancelarul a afirmat că „suntem uniţi printr-un obiectiv comun – cu toţii dorim o Ucraină puternică, independentă şi cu succes economic”, scrie caleaeuropeană.ro.

„În prezent, Ucraina luptă pentru supravieţuirea politică şi teritorială. Toate eforturile noastre au în primul rând obiectivul de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei. Într-o astfel de fază, o aderare completă rapidă la Uniune nu poate fi oricum o problemă presantă”, a mai apreciat el.

Nehammer a declarat că emoţia trebuie eliminată din dezbaterea curentă privind aderarea Ucrainei la UE, adăugând că primirea rapidă a acestei ţări în Uniune „nu este realistă”.

„Ar trebui să creăm un spaţiu european pregătitor, care va face posibilă întărirea cooperării cu UE pas cu pas şi adaptarea mai bună la standardele europene”, a propus şeful guvernului de la Viena, reamintind că Austria a urmat o cale similară timp de decenii, cu acorduri de liber schimb cu UE, înainte de aderarea din 1995.

El a mai comunicat că susţine ideea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unui tip nou de comunitate politică europeană pentru ţările candidate la UE sau care doresc legături mai strânse cu Uniunea şi aderarea la valorile acesteia.

Astfel, prin propunerea sa de creare a unei „comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, președintele francez Emmanuel Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid.

Ulterior, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns lipsa unui termen concret în ceea ce priveşte promisiunea aderării ţării sale la Uniunea Europeană şi a spus că ucrainenii nu pot rămâne într-o incertitudine permanentă.

De asemenea, înaintea comentariilor lui Nehammer, Kievul respinsese deja de luna trecută, prin ministrul de externe Dmitro Kuleba, ideea de „soluţii speciale” şi modele separate pentru aderarea Ucrainei la UE, cerând calitatea de membru cu drepturi depline.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru.

Cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Ulterior, la 17 aprilie, Ucraina a finalizat completarea chestionarului înmânat de Comisia Europeană și etapă procedurală necesară pentru ca executivul de la Bruxelles să poată emite avizul solicitat de statele membre pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.