Cartea de memorii a prinţului Harry, „Rezervă”, a devenit cea mai rapid vândută carte de non-ficţiune din toate timpurile și a intrat în cartea recordurilor, anunță Guinness World Records. La doar o zi după lansare, Nemira a epuizat întregul tiraj de 15.000 exemplare, stabilind un record pentru orice carte de non-ficţiune publicată vreodată de editură.

Pentru a onora cererea fără precedent, se află în pregătire al doilea tiraj de 25.000 de exemplare, disponibilă la precomandă online şi în librării de vineri, 20 ianuarie.

În Marea Britanie, SUA şi Canada, cartea a ajuns la 1,43 milioane de exemplare vândute în prima zi. Volumul de memorii a fost lansat în SUA cu un tiraj de 2,5 milioane de exemplare, iar un al doilea tiraj a fost programat pentru a răspunde cererii uriaşe. „Rezervă”, volumul de memorii al prinţului Harry, duce de Sussex, a fost publicat internaţional pe 10 ianuarie 2023 în 16 limbi, notează The Guardian.

Cartea „Rezervă” îi poartă pe cititori înapoi în timp, amintindu-le una dintre cele mai impresionante imagini din secolul trecut: doi băieţi, doi prinţi care merg în urma sicriului mamei lor, în timp ce întreaga lume îi urmăreşte cuprinsă de tristeţe – şi de teamă. După ce Diana, prinţesa de Wales, a fost condusă pe ultimul drum, miliarde de oameni s-au întrebat ce era în mintea şi în sufletul lor – şi cum avea să fie viaţa lor mai departe. Această carte spune povestea a ceea ce a urmat pentru Harry. Pentru prima oară, prinţul Harry îşi relatează viaţa și fae o serie de mărturisiri și dezvăluiri.

Una dintre cele mai picante relatări ale acestei cărți a fost ceea în care prințul Harry spune că ar fi fost atacat fizic de William, acum Prinţ de Wales, când relaţia lor s-a răcit din cauza căsătoriei cu actriţa Meghan Markle. Descriind o confruntare la casa lui din Londra în 2019, Harry spune în care că William a numit-o pe Meghan „dificilă” și „nepoliticoasă”. Confruntarea a escaladat, scrie Harry, până când William „m-a prins de guler, mi-a rupt colierul şi… m-a trântit la podea”.

În alte fragmente din cartea sa Harry acuză întreaga familie regală de la distanţă. El vorbeşte despre fotografiile cu el îmbrăcat în ofiţer nazist, care au stârnit un scandal pe când avea 20 de ani, acesta asigurând că William şi soția lui, Kate Middleton, l-au încurajat să aleagă acest costum.

De asemenea, el povesteşte cum a aflat de moartea mamei sale, Lady Diana, cum a obiectat la faptul că tatăl său se recăsătorea cu Camilla, pe care o percepea drept o „mamă vitregă rea”, și susţine că a ucis 25 de talibani când era pilot de elicopter al Forțelor Aeriene Regale în Afganistan.

Titlul cărţii provine dintr-o zicală veche în cercurile regale şi aristocratice: că primul fiu este un moştenitor al titlurilor, puterii şi averii, iar un al doilea este, prin urmare, o rezervă, dacă i se întâmplă ceva primului născut. Sentimentul lui Harry de a fi „rezervă” este tema cărţii sale, descriind de-a lungul capitolelor copilăria, anii de şcoală, cariera sa în armata britanică, relaţia cu părinţii şi fratele său şi viaţa cu Meghan la curte, nunta şi căsătoria până la propria lor experienţă de părinţi.

#autobiografie #Cartea Recordurilor #prințul Harry

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.