Ministrul Energiei, Victor Parlicov, președintele interimar al „Moldovagaz”, Vadim Ceban, și noul președinte desemnat de Chișinău, Dorin Junghietu, pleacă duminică, 24 noiembrie, la Sankt Petersburg, transmite IPN.

Luni, 25 noiembrie, delegația va avea o întâlnire cu conducerea concernului rus Gazprom. La discuții ar putea participa și șeful cabinetului lui Parlicov, alături de alți doi candidați selectați pentru Consiliul de Administrație al „Moldovagaz” – Eduard Calancea și Radu Mandraburca.

Precizăm că guvernarea de la Chișinău a fost deja criticată pentru vizita și discuțiile care încă nu au avut loc.

Societatea civilă și jurnaliștii, comentând decizia guvernării pro-europene, afirmă că dialogul cu Gazprom contravine afirmațiilor guvernării din 2023 potrivit cărora Moldova este „mult mai independentă de gazele rusești”. Aceste declarații au fost făcute chiar de premierul Dorin Recean și de ministrul Victor Parlicov.

Însă, de această întâlnire depinde dacă viața locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului va rămâne la fel de liniștită cum era până acum și cât de calmi (sau nu) vor fi moldovenii atunci când își vor vedea facturile pentru energia electrică în această iarnă. De aceea, delegația moldovenească, condusă de Parlicov, merge la Sankt Petersburg. În primul rând, pentru a înțelege dacă Moscova este dispusă să continue livrările de gaz „pro-bono” în regiunea transnistreană, în ce condiții și prin ce căi.

În al doilea rând, Chișinăul și Moscova trebuie să aprobe candidații propuși de Moldova pentru Consiliul de Administrație „Moldovagaz”. Din acest motiv, spun sursele IPN, Parlicov nu va merge singur la Sankt Petersburg, ci împreună cu candidații selectați anterior și, cel mai probabil, însoțit de șeful cabinetului său, Alexandru Morcov.

Bruxelles-ul – la curent, Kievul – sceptic

Europa Liberă scrie, citând surse europene, că la Bruxelles sunt la curent despre dilemele energetice ale Chișinăului și cunosc despre decizia de a discuta cu Gazprom. În discuție cu sursa citată, mai mulți interlocutori din cadrul Guvernului afirmă că evaluează drept „sub medie” șansele ca Kievul să permită tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său și după 31 decembrie 2024.

Sursele IPN implicate în discuțiile cu partea ucraineană pe subiectul gazelor susțin că Kievul „a privit cu scepticism” decizia Chișinăului de a merge la negocieri cu Moscova. Cu toate acestea, interlocutorii afirmă că vizita la Sankt Petersburg ar fi doar „prima parte” dintr-un plan mai amplu al Chișinăului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu este un secret că Chișinăul a elaborat strategii și planuri pentru situația în care regiunea transnistreană ar putea rămâne fără gaze. În octombrie, guvernul a declarat că, într-un astfel de caz, Chișinăul va furniza consumatorilor din regiune gaze naturale cumpărate de pe piața europeană, care au fost stocate la vecini. Locuitorii din regiunea transnistreană, însă, vor trebui să plătească pentru aceste gaze un preț de piață. Parlicov a menționat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să-și asume riscul ca transnistrenii nu vor putea plăti pentru gaze la prețul pieței, dar mizează pe sprijin european pentru a acoperi costurile.

#intalnire #moscova #oficiali ruși #Victor Parlicov #vizită

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.