Autoritățile de la Chișinău ar trebui să fie cu ochii în patru și să sesizeze imediat eventualele semnale de destabilizare a situației în stânga Nistrului, din partea Moscovei, după ce Parlamentul a votat în două lecturi amendamente la Codul Penal, care prevăd pedepse cu închisoarea pentru separatism. De această părere este Anatol Țăranu, comentator politic, doctor în istorie, fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă și a fost făcută în cadrul unei dezbateri de la IPN.

„Este posibilă escaladarea situației în zona transnistreană. O aplicare mai selectivă a legii ar putea să diminueze substanțial acest pericol, dar nu să-l înlăture complet. Moscova va încerca să folosească orice aplicare a acestei legi pentru a crește gradul de tensiune în zona separatistă. Din acest punct de vedere, Chișinăul trebuie să fie cu ochii în patru și foarte atent la posibilele reacții privind escaladarea situației”, spune fostul ambasador la Moscova.

Potrivit lui, legea antiseparatism nu este altceva decât un semnal clar transmis de către actuala guvernare atât Moscovei, cât și regimului separatist de la Tiraspol.

„Chișinăul nu mai vrea să tolereze comportamentul care s-a încetățenit pe parcursul ultimilor 30 de ani. În linii mari, nu cred că noile prevederi ar putea să schimbe substanțial relația Chișinău – Tiraspol și să înlăture separatismul. Moscova nimerește într-o situație penibilă, chiar ridicolă, având în propria legislație norme care atacă separatismul pe teritoriul Federației Ruse. Totodată, Moscova are un acord statal de prietenie și colaborare cu Republica Moldova, unde este expres stipulat că părțile nu vor susține acțiunile separatiste și vor respecta reciproc suveranitatea. Ceea ce a făcut Moscova când a condamnat decizia Parlamentului cu privire la Codul Penal, demonstrează că susține separatismul în detrimentul suveranității Republicii Moldova. Această poziție a Moscovei nu este o noutate, ea continuă să mențină această pârghie drept mecanism de influență”, menționează Țăranu.

El mai spune că dacă Republica Moldova nu-și va schimba radical abordarea în ceea ce privește reglementarea politică a conflictului transnistrean, atunci nu va avea sorți de izbândă.

„Atât timp cât Federația Rusă continuă linia de restabilire a fostei URSS, Republica Moldova nu poate miza pe ea cu privire la reglementarea politică în Transnistria. Este nonsens că Federația Rusă, care a fost participantă la războiul din 1992 și cu propriile arme a consolidat regimul separatist, astăzi, culmea, apare în rol de mediator internațional și garant al reglementării politice a conflictului transnistrean”, mai adaugă Anatol Țăranu.

Potrivit lui, demnitarii ruși nimeresc sub incidența noilor prevederi moldovenești privind separtaismul: „Legea prevede că vor fi sancționați și subiecții străini care contribuie la propagarea separatismului. Vă aduc un exemplu: participarea atașatului Ambasadei Ruse la parada militară din Transnistria, asta înseamnă că ei ajung sub incidența acestei legi și urmează să fie expulzați. Noi am avut nevoie de o asemenea lege, dar contează formula după cum este implementată ea”.

Cât privește șansele ca prevederile noii legi să fie aplicate de către instituțiile de drept, Țăranu consideră că: „Legea trebuie să fie uniformă pentru toți și nu selectiv. E greu de presupus că în zilele apropiate, procurorii din Republica Moldova vor intenta dosare împotriva regimului separatist de la Tiraspol”.

Anatol Țăranu spune că soluția este la suprafață, și anume, aprobarea unei legi cu privire la statutul regiunii separatiste în componența Republicii Moldova, care să prevadă expres că „toate contactele dintre ambele părți sunt absolut legale, iar contractele economice între oligarhii noștri și cei de la Tiraspol sunt ilegale și nimeresc sub incidența Codului Penal. Respectiv, în acest statut trebuie să fie stipulat expres că acesta este teritoriul Republicii Moldova și pledăm pentru reintegrarea acestuia”.

Totodată, expertul spune că modificarea Codului Penal, aprobată de majoritatea parlamentară recent, are mai degrabă „o valoare politică, întrucât presupune voința autorităților de la Chișinău de a lupta împotriva separatismului și în așa fel se acumulează material probatoriu și argumente politice care vor fi puse pe masa de negocieri atunci când va veni timpul reglementării politice definitive a conflictului. Acest lucru poate se întâmple mai degrabă decât consideră unii. Finalizarea războiului din Ucraina ar putea favoriza soluționarea conflictului transnistrean”.

#Anatol Taranu #destabilizare #Transnistria

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.