Autorităţile din Belarus au anunţat marţi că au percheziţionat locuinţele mai multor membri ai opoziţiei aflaţi în străinătate. Aceste desconderi au loc în timp ce la Minsk se pregătesc alegerile de anul viitor, scrie Digi24.

Pavel Latuşko, un fost diplomat, care a trecut în opoziţie în 2020, a precizat că odată cu locuinţa sa au fost vizate şi cele ale unor membri ai echipei sale. El a scris pe rețelele sociale că au fost vizați „numeroşi reprezentanţi ai forţelor diplomatice din Belarus”.

Conform unor grupuri de apărători ai drepturilor omului, au fost percheziţionate domiciliile a cel puţin şase membri ai Consiliului de Coordonare a Opoziţiei, printre care economistul Serghei Ceali şi fostul ministru Pavel Latuşko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comitetul de Anchetă belarus a afirmat într-un comunicat că obiectivul percheziţiilor a fost „culegerea de probe de activităţi infracţionale”, iar „proprietăţile şi bunurile imobiliare ale suspecţilor din ţara noastră sunt în curs de identificare în vederea confiscării”. Latuşko, fost diplomat, care a trecut în opoziţie în 2020, a precizat că odată cu locuinţa sa au fost vizate şi cele ale unor membri ai echipei sale. El a afirmat pe reţelele sociale că „potrivit informaţiilor noastre, asta se întâmplă simultan, în masă, şi priveşte numeroşi reprezentanţi ai forţelor diplomatice din Belarus”.

Amintim că, în vara lui 2020, militanţi din Belarus au contestat realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de aproape 30 de ani. Mişcările de protest au fost reprimate prin numeroase arestări, exilări forţate şi detenţia unor militanţi pentru democraţie şi a unor jurnalişti. Următoarele alegeri parlamentare, programate în februarie anul viitor, sunt primele de după protestele respective. Consiliul de Coordonare a Opoziţiei intenţionează să organizeze un scrutin alternativ.

#Belarus #Percheziții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.