În mijlocul unei crize grave de COVID-19 autorităţile din Coreea de Nord vin cu noi teorii de unde au început oamenii să se infecteze. Focarul de Covid din Coreea de Nord a fost provocat de cetățenii care au atins „lucruri străine”, purtate de vânt în apropierea graniței cu Coreea de Sud, anunță presa din Phenian, citată de BBC. Din acest motiv, locuitorii sunt îndemnaţi să fie vigilenţi și să nu atingă obiectele care ar fi putut trece prin aer peste graniţă.

„Se știa că un soldat în vârstă de 18 ani, numit Kim, și un copil de grădiniță de cinci ani, numit Wi, au intrat în contact cu lucruri străine pe un deal din jurul cazărmii și al cartierelor rezidențiale din Ipho-ri la începutul lunii aprilie”, au relatat jurnaliștii nord-coreeni de la KCNA.

Cei doi au avut simptome și ulterior au fost testați pozitiv pentru coronavirus. Ipho-ri se află pe coasta de est, în apropiere de granița cu Coreea de Sud.

„Rezultatele investigației au arătat că mai multe persoane care au venit din zona Ipho-ri, din comitatul Kumgang, din provincia Kangwon în capitală la jumătatea lunii aprilie au avut febră, iar în rândul contacților lor a fost observată o creștere bruscă a cazurilor de febră”, a adăugat KCNA.

Dezertorii nord-coreeni și activiștii sud-coreeni obișnuiesc să zboare cu baloane peste granița puternic păzită, transportând pliante și ajutoare umanitare.

Locuitorii care observă un obiect ciudat sunt instruiți să-l raporteze imediat, astfel încât să poată fi îndepărtat rapid de o echipă anti-epidemie.

Deși raportul nu a menționat în mod direct Coreea de Sud, Seul a negat cu fermitate teoria potrivit căreia COVID-19 ar fi putut pătrunde în țară purtat de vânt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Nord #COVID-19 #pandemie

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.