Grecia va adopta măsuri pentru a reduce dependența copiilor de social media. Atena vrea să introducă restricții în funcție de vârstă pentru rețelele sociale, cu scopul de a proteja minorii sub 15 ani de pericolele dependenței digitale. Măsura se aliniază modelelor de succes adoptate în Australia și Franța, unde măsuri similare de verificare a vârstei s-au dovedit promițătoare în reducerea supraexpunerii în rândul tinerilor utilizatori.

Propunerea guvernului de la Atena include un cadru pentru ca platformele să pună în aplicare verificarea obligatorie a vârstei, împreună cu cerințe privind consimțământul părinților pentru utilizatorii sub 15 ani. Inițiativa este susținută de un raport al unui comitet științific.

Recomandările includ lansarea de campanii de sensibilizare, dotarea părinților cu instrumente de gestionare a timpului petrecut în fața ecranului și reformarea algoritmilor pentru a reduce expunerea minorilor la conținuturi dăunătoare. Urgența problemei a fost subliniată de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis în timpul unui discurs la ONU în septembrie. Citând cartea lui Jonathan Haidt „The Anxious Generation”, Mitsotakis a evidențiat impactul psihologic al timpului excesiv petrecut în fața ecranului asupra copiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a depăși provocările legate de implementare, Grecia caută sprijin la nivel european. Sunt în curs discuții pentru stabilirea unei vârste de maturitate digitală de 15 ani la nivelul UE, cu restricții corespunzătoare în toate statele membre. Ministrul guvernanței digitale, Dimitris Papastergiou, a pledat pentru această inițiativă în cadrul unei reuniuni recente a Consiliului Telecomunicații al UE. O astfel de colaborare este considerată esențială pentru a face presiuni asupra giganților din domeniul tehnologiei să adopte sisteme solide de verificare a vârstei.

#Grecia #restrictii #rețele sociale

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.