Autoritățile de la Chișinău iau în calcul reducerea numărului diplomaților ruși din Republica Moldova. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, se fac evaluări la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar la finalizarea lor se vor discuta propuneri concrete, transmite IPN.

Potrivit lui Igor Grosu, este un context foarte clar, și anume existența războiului declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei.

„Federația Rusă nu a știut niciodată să respecte țările vecine sau foste republici sovietice. Ele au fost tot timpul tratate ca apendice, ca teritoriul lor. Ei asta nu au învățat din istoria lor. Explicația este simplă – se comportă ca un imperiu cu apucături vechi, toxice. Își extind hotarele, nu respectă legile internaționale, ceea ce vedem că se întâmplă în Ucraina. În cazul acesta trebuie să hotărâm ca atare”, a spus șeful legislativului.

„Noi, în general, evaluăm toată paleta de fenomene care se întâmplă. Deja nimeni nu-și face iluzii. Federația Rusă, prin intermediul unor grupări criminale organizate cu reprezentare în cadrul opoziției, întreprinde acțiuni de ordin hibrid pentru destabilizarea situației politice din Republica Moldova. Și noi nu putem fi imuni la asemenea evenimente”, a mai spus Igor Grosu.

MAEIE l-a convocat joi, 22 iunie curent, pe șeful misiunii diplomatice al Federației Ruse în Republica Moldova în contextul declarațiilor unui reprezentant al Federației Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, precum că Rusia ar putea lovi podul de la Giurgiulești. La Minister s-a prezentat secretarul ambasadei, Anatoli Loșacov. La ieșire, el a declarat pentru presă că este vorba despre o procedură diplomatică obișnuită, la care au fost prezentate explicațiile de rigoare. Reprezentantul ambasadei a mai spus că partea rusească mizează pe înțelegere partenerilor de la Chișinău. Or, potrivit lui, „operațiunea militară rusească vizează doar teritoriul Ucrainei, iar scopurile și mersul operațiunii sunt atribuții în exclusivitate ale Ministerului rus al Apărării și nu ale reprezentanților administrațiilor regionale”.

FOTO, VIDEO Podul Ciongar din peninsula Crimeea a fost atacat. Administrația instalată de ruși: Mâna Kievului

#Ambasada Rusiei #amenintare #Herson #Igor Grosu #Republica Moldova

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.