Starea de urgență în sectorul energetic nu va fi ridicată deocamdată, au concluzionat autoritățile după o ședință desfășurată pe 2 aprilie, la indicația prim-ministrului, pe platforma Centrul Național de Management al Crizelor. Reprezentanți ai 12 instituții au analizat situația actuală și riscurile legate de o eventuală renunțare la acest mecanism.

Potrivit evaluării, deși în ultimele luni s-au înregistrat unele îmbunătățiri, sectorul energetic rămâne vulnerabil. Republica Moldova continuă să depindă integral de importurile de carburanți, iar contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează lanțurile de aprovizionare. În plus, unele state din regiune au impus restricții la export pentru a-și proteja piețele interne.

Autoritățile subliniază că dependența de importuri – de 100% în cazul carburanților – face țara mai expusă decât alte state din regiune. Măsurile adoptate până acum au fost esențiale pentru stabilizarea stocurilor și asigurarea necesarului de benzină și motorină, în special în contextul lucrărilor agricole, dar și pentru menținerea livrărilor către piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din punct de vedere tehnic, sistemul energetic nu este încă pe deplin stabilizat. Linia electrică Isaccea–Vulcănești se află într-o perioadă critică de testări și ajustări, iar lunile aprilie–mai sunt considerate dificile, deoarece oprirea capacităților de cogenerare ale CET-urilor reduce producția internă de energie cu aproximativ 50%, crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie, mai costisitoare.

De asemenea, autoritățile au amintit că, anterior, stocurile de motorină ajunseseră la un nivel critic, iar intervențiile statului au permis reluarea aprovizionării și reducerea numărului stațiilor fără combustibil. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit, gestionarea atentă a stocurilor rămâne esențială.

În aceste condiții, instituțiile responsabile consideră că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. O eventuală încetare a acesteia ar putea fi analizată doar după asigurarea deplină a securității energetice.

Totodată, oficialii iau în calcul ca, în eventualitatea ridicării stării de urgență, să fie instituită o stare de alertă pentru a menține instrumentele necesare de intervenție, inclusiv prevenirea exportului stocurilor de carburanți și evitarea unor noi crize la pompă.

Printre măsurile analizate se numără monitorizarea zilnică a stocurilor, coordonarea strânsă între instituții, prevenirea blocajelor financiare din sector și actualizarea planurilor de intervenție pentru perioada agricolă și cea a sărbătorilor, când consumul crește.

Amintim că starea de urgență în energetică a fost instituită în data de 25 martie pentru o perioadă de 60 de zile.

#CNMC #criza energetică #stare de urgenta

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.