Starea de urgență în sectorul energetic nu va fi ridicată deocamdată, au concluzionat autoritățile după o ședință desfășurată pe 2 aprilie, la indicația prim-ministrului, pe platforma Centrul Național de Management al Crizelor. Reprezentanți ai 12 instituții au analizat situația actuală și riscurile legate de o eventuală renunțare la acest mecanism.

Potrivit evaluării, deși în ultimele luni s-au înregistrat unele îmbunătățiri, sectorul energetic rămâne vulnerabil. Republica Moldova continuă să depindă integral de importurile de carburanți, iar contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează lanțurile de aprovizionare. În plus, unele state din regiune au impus restricții la export pentru a-și proteja piețele interne.

Autoritățile subliniază că dependența de importuri – de 100% în cazul carburanților – face țara mai expusă decât alte state din regiune. Măsurile adoptate până acum au fost esențiale pentru stabilizarea stocurilor și asigurarea necesarului de benzină și motorină, în special în contextul lucrărilor agricole, dar și pentru menținerea livrărilor către piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din punct de vedere tehnic, sistemul energetic nu este încă pe deplin stabilizat. Linia electrică Isaccea–Vulcănești se află într-o perioadă critică de testări și ajustări, iar lunile aprilie–mai sunt considerate dificile, deoarece oprirea capacităților de cogenerare ale CET-urilor reduce producția internă de energie cu aproximativ 50%, crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie, mai costisitoare.

De asemenea, autoritățile au amintit că, anterior, stocurile de motorină ajunseseră la un nivel critic, iar intervențiile statului au permis reluarea aprovizionării și reducerea numărului stațiilor fără combustibil. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit, gestionarea atentă a stocurilor rămâne esențială.

În aceste condiții, instituțiile responsabile consideră că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. O eventuală încetare a acesteia ar putea fi analizată doar după asigurarea deplină a securității energetice.

Totodată, oficialii iau în calcul ca, în eventualitatea ridicării stării de urgență, să fie instituită o stare de alertă pentru a menține instrumentele necesare de intervenție, inclusiv prevenirea exportului stocurilor de carburanți și evitarea unor noi crize la pompă.

Printre măsurile analizate se numără monitorizarea zilnică a stocurilor, coordonarea strânsă între instituții, prevenirea blocajelor financiare din sector și actualizarea planurilor de intervenție pentru perioada agricolă și cea a sărbătorilor, când consumul crește.

Amintim că starea de urgență în energetică a fost instituită în data de 25 martie pentru o perioadă de 60 de zile.

#CNMC #criza energetică #stare de urgenta

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.