Procesul de determinare a gradului de dizabilitate urmează să fie modificat, astfel încât evaluarea să țină cont nu doar de diagnosticul medical, ci și de modul în care afecțiunea afectează viața de zi cu zi a persoanei. În acest scop, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale au semnat marți, 18 august, un ordin comun prin care a fost instituit un grup de coordonare.

Grupul va analiza cadrul normativ și metodologic actual și va propune modificarea criteriilor de determinare a dizabilității, precum și standardizarea componentei medicale a evaluării.

O schimbare importantă vizează formularul medical nr. 088/e. Autoritățile vor să revizuiască documentul și să digitalizeze circuitul acestuia, astfel încât informațiile necesare pentru determinarea dizabilității să poată fi transmise electronic între instituțiile implicate.

Noua abordare va păstra diagnosticul medical ca un element important al evaluării, însă acesta va fi analizat împreună cu impactul afecțiunii asupra vieții persoanei. Vor fi luate în considerare capacitatea de autoservire, mobilitatea, comunicarea, activitatea profesională, educația și participarea socială.

Autoritățile susțin că schimbările urmăresc simplificarea procedurii și reducerea transferului documentelor pe hârtie între instituții. Totodată, este prevăzută identificarea unor soluții pentru schimbul de date și interoperabilitatea sistemelor informaționale.

Din grupul de coordonare vor face parte reprezentanți ai celor două ministere, ai instituțiilor responsabile de determinarea dizabilității, specialiști din domeniul medical și reprezentanți ai altor autorități implicate în proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#grad de dizabilitate #Ministerul Sănătății #Minsiterul Muncii și Protecției Sociale #noi masuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.