Autoritățile separatiste ar fi pierdut zeci de milioane de dolari, urmare a crizei energetice. Cel puțin așa declară așa-numitul ministrul al economiei din stânga Nistrului, Serghei Obolonik.

Potrivit oficialului separatist, pierderile financiare au parvenit în mare parte din cauza suspendării activităților giganților industriali. Totodată, Obolonic a mai spus că este vorba și despre lipsa salariilor pentru o bună parte a populației sau acordarea unor plăți persoanelor care au rămas fără serviciu sau au fost forțate să stea acasă, în contextul crizei.

„Colectivele de muncitori au rămas fără salarii. Evenimente ca acestea îi fac pe oameni să-și caute un nou loc de muncă, ceea ce este fatal pentru activitatea întreprinderilor”, a spus Obolonik, citat de Pervîi Pridnestrovskii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După reluarea livrărilor de gaz în stânga Nistrului, liderii separatiști se pare că tatonează terenul, pentru a repune în funcțiune giganții energetici. Luni, 17 februarie, Vadim Krasnoselski insista la o ședință cu funcționarii din regiune că industria trebuie repusă în funcțiune, însă cele trei milioane de metri cubi de gaz nu sunt suficiente nici pentru a produce apă caldă.

Transnistrenii încă nu au apă caldă în case. Explicațiile lui Krasnoselski: Nu-i suficient gaz

În primele 10 zile din februarie, locuitorii din stânga Nistrului au primit gaz procurat din grantul Uniunii Europene. Ulterior, separatiștii au refuzat condițiile impuse de Bruxelles, pentru a putea primi alte 60 de milioane de euro. Tiraspolul a împrumutat 50 de milioane de euro de la Moscova și cumpără gaz de la o companie maghiară, plătită de o firmă înregistrată în Dubai.

#criza energetică #industrie #Obolonic #pierderi financiare #Transnistria

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.