Autorul scurgerilor de la Pentagon ar fi fost identificat de jurnaliștii de la Washington Post. Acesta ar fi un militar la o bază militară.

El are circa 20-25 de ani și viziuni rasiste. Documentele ar fi fost publicate de el pe un grup privat de pe o rețea de socializare, pentru a-şi impresiona prietenii.

Jurnaliștii au discutat cu unul dintre membrii grupului format din circa 20 de persoane, care a văzut documentele și postările. Tânărul care le publica scria sub pseudonimul OG.

Anul trecut, acesta a început să arate colegilor de pe Discord mai multe documente. Inițial amicii săi nu înțelegeau despre ce este vorba din cauza stilului în care au fost elaborate. Ulterior, însă, aceștia au înțeles că el ăi informează despre evenimente majore, înainte ca informaţia despre ele să apară în presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Este puternic, este înarmat, este antrenat. Părea dintr-un film”, a povestit martorul jurnaliștilor..

OG a publicat documente timp de mai multe luni, de la sfârșitul lui 2022 și până în martie 2023. Pe 28 februarie, un alt membru le-a împărtășit public, iar în martie acestea s-au viralizat și au apărut pe mai multe platforme.

După ce totul a devenit public, OG a devenit confuz și părea să înțeleagă urmările, spun interlocutorii lui. Acesta și-a îndemnat prietenii virtuali să șteargă informațiile care ar putea indica spre el în ultimul mesaj transmis. În timp ce unii interlocutori de-ai săi consideră că acesta își dădea seama ce face, alții cred că el nu avea viziuni pro-Rusia sau pro-Ucraina, în contextul discuțiilor despre război.

După ce mai multe documente clasificate care ar aparține Pentagonului au apărut pe rețelele de socializare, Kievul spunea că crede că sunt falsuri create de Moscova, pe când Washingtonul a deschis o anchetă și are patru versiuni: imixtiune externă, publicarea de către un angajat nemulțumit, falsificare parțială sau eventuala amenințare din interiorul instituției. Moscova menționa că examinează și analizează informațiile.

Documentele vizate se referă la modul în care trupele ucrainene utilizează munițiile pentru Himars, calendarul livrărilor de arme și pregătirea soldaților ucraineni de către structurile occidentale.

#autor #documente secrete #Pentagon #scurgeri #Washington Post

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.